SINODUL TÂLHĂRESC

"Sinodul pan-ortodox" din Creta 16-27 iunie 2016

Întâi pomenește, Doamne, toată episcopia ortodocșilor, pe care dăruiește-o sfintelor Tale biserici întreagă, cinstită, sănătoasă, îndelungată în zile și drept învățând cuvântul adevărului Tău

Clerici și mireni, Conferinte, Patriarhia Română

Monahi athoniţi la Oradea vor vorbi credincioşilor despre actualitatea contemporană şi implicaţiile în ce priveşte viaţa religioasă

Monahi din Muntele Athos se vor întâlni cu bihorenii. Vor oferi un exemplu viu de aparare a credinţei ortodoxe în contextul acestor momente, al decretării ereziilor ecumeniste in Creta.

Patru monahi din trei mănăstiri de pe Muntele Athos vor veni la sfârşitul acestei săptămâni la Oradea. Ei sosesc în România la invitaţia asociaţiei culturale ASTRADROM pentru a se întâlnii cu bihorenii. Monahii athoniţi vor vorbi despre rolul şi importanţa păstrării credinţei şi despre calea spre mântuire în zilele noastre. Printre invitaţi este Gheronda Sava de la mănăstirea Marea Lavră, membru al gherontidei Lavritiote, monahul Flavian de la mănăstirea Xiropotamu şi doi părinţi de la schitul românesc Prodromu: Nicodim şi Efrem.
Preşedinta asociaţiei organizatoare, Anca Avram, spune că bihorenii vor avea ocazia să cunoască lucruri noi: „Părinţii vin din Athos la invitaţia noastră. Pentru ei e o jertfă, iar pentru noi e bucuria de a afla cât mai multe taine ale trăirii duhovniceşti şi a credinţei vii, de care avem nevoie în zilele noastre”. Credinţa vie pe care o transmit monahii athoniţi este acea credinţă jertfitoare şi plină de dragoste de Hristos care le dă puterea de a mărturisi Adevărul. Monahii athoniţi vin în România să ne întărească în credinţă, să ne ofere un exemplu viu de luptă pentru apărarea credinţei drepte, mult încercată de influienţele globalismului în plan religios decretate în Creta în detrimentul învăţăturii Bisericii Ortodoxe.
Cei care vor dori să se întâlnească cu monahii din Sfântul Munte Athos, pot veni duminică 9 octombrie a.c., la sala „Florica Ungur” de lângă agenţia Tarom – fosta casă de cultură a municipiului (in centru), începând cu orele 18:00. Intrarea liberă.
Pentru detalii vedeti aici: http://astradrom-filiala-bihor.blogspot.ro/2016/10/monahi-athoniti-la-oradea-vor-vorbi.html

prof. Cristian Marc

  1. dinu

    De ce puneti titlul „Monahii athoniti” nushce… Este un titlu viclean care trimite la o „majoritate”. Se vede ca se cam desumfla „materialul”. Titlul corect era: „Patru monahi din Sf. Munte vin la…”. Nu sunteti cu nimic diferiti de hotnews care ataca Biserica din toate pozitiile; poate va combinati cu ei, asa, ca sa pareti mai multi… 🙂

    • oarecare

      PT CA MONAHI CU ADEVARAT SUNT FFFF PUTINI SI IN SF MUNTE.

      PRIETENII TAI CA ACESTA DE AICI https://danielvla.wordpress.com/2016/10/04/cum-se-lauda-un-preot-in-cv-ul-sau-ca-e-membru-fondator-intr-o-filiala-rotary-club-adica-mason/ MENTIN MAJORITATEA… CA A AVUT GRIJA DRACU SA-I INFILTREZE PRINTRE ADEVARATII MONAHI …DE ACEEA SE ADRESEAZA DOMNUL CATRE UCENICII SAI SPUNANDUI – TURMA MICA .. «NU TE TEME , TURMA MICA PENTRU CA TATAL VOSTRU A BINEVOIT SA VA DEA VOUA IMPARATIA» ( LUCA 12, 32)

      E CAM GREU PT TINE SA GANDESTI PUTIN :)…DAR ESTI PERSEVERENT …APARI MEREU CU COMENTARII STUPIDE PE ACEST BLOG :))

      • dinu

        Nu vreau sa apar pe acest site, nu e o companie placuta… Dar ce sa fac, nu vreau sa creada cineva, odata intrat pe site-ul asta, ca 3-4 ametiti tin locul unei Biserici Sobornicesti. Sau ca asta e ortodoxia…

      • dinu

        ca de obicei mintea ta nu se ridica decat pana la nivelul unei reviste „click”… Pai ce, discutia este despre un popa mason sau homosexual sau care e spagar sau curvar…? Faci ce faci si o dai in cancanuri…

    • oarecare

      22 septembrie

      VIAŢA, MĂRTURISIREA ŞI PĂTIMIRILE CELOR 26 DE CUVIOŞI MUCENICI DE LA ZOGRAFU, PE LARG, DIN “VIEŢILE SFINŢILOR BULGARI”

      Pe când împărăţea (la Constantinopol) împăratul bizantin Alexios Duka Murzdufla latinii – cu mare oaste – au cuprins Constantinopolul şi alte multe oraşe şi sate din Bizanţ.Mulţi ani (1204-1261), Imperiul Bizantin a fost sub stăpânirea latinilor catolici şi se afla într-o stare jalnică[1]. Astfel era şi atunci când latinii catolici au fost alungaţi din Constantinopol în vremea împăratului bizantin Mihail al VIII-lea Paleologul (1261-1282). Supărat şi văzând insistentele lor încercări de a ataca din nou imperiul, Mihail Paleologul a trimis o mare reprezentanţă către papa Romei cu scrisori secrete scrise de el însuşi, în care – printre altele – scria: „Pentru toate câte V-au făcut trufaşii sciţi (bulgarii) noi nu suntem vinovaţi, deoarece le-au făcut din propria lor iniţiativă. De aceea şi noi ne temem de ei. Noi însă, bine urmând şi mai înainte Bisericii Romane, nu am încetat să credem, să mărturisim şi să cugetăm ca şi Voi. Rugămu-Vă aşadar să ne ajutaţi ca unii ce suntem de aceeaşi credinţă cu Voi… Dacă nu veţi alerga a ne ajuta şi a ne apăra, atunci numele Nostru va dispărea de pe pământ, iar Voi veţi fi certaţi pentru aceasta de Dumnezeu Atotţiitorul”. Când trimişii au ajuns la Roma, toţi conducătorii apuseni s-au înarmat şi au hotărât să pornească spre Constantinopol, dar nu ca să-l ajute pe Mihail Paleologul cel de un cuget cu ei, ci ca să-l nimicească. În drumul lor spre Constantinopol au intrat în Muntele Athos cel cu nume sfânt şi au început să vâneze pe toţi cei ce trăiau acolo. Latinii catolici au năpădit mai întâi asupra Lavrei Sfântului Atanasie şi le-au propus monahilor să se unească cu credinţa lor pentru a avea împărtăşire cu ei. Monahii s-au temut şi nu au înţeles bine cuvintele Apostolului: „Lăsaţi loc mâniei” şi prin mijlocirea unui afurisit ieromonah al lor au primit această propunere, s-au unit cu ei şi astfel şi-au salvat vieţile. Mai târziu însă, Dumnezeu i-a certat şi i-a pedepsit pe aceşti monahi[2].

      După aceea, latinii catolici au mers la Lavra Ivirului şi au cerut monahilor de acolo să se unească şi ei cu dânşii. Monahii acestei mănăstiri nu numai că nu au primit aceasta, dar i-au şi dojenit pe necredincioşi şi după cuvântul Apostolului i-au anatematizat (Gal. 1,8) pentru inovaţia lor. Când au auzit aceasta cei fără de lege s-au mâniat din cale afară şi i-au scos afară din mănăstire pe toţi fraţii şi umflându-i pe o corabie pe cei mai bătrâni i-au înecat în mare. Astfel, fericiţii monahi au luat cununa muceniciei şi a mărturisirii pentru că nu au cedat în faţa celor fără de lege. Pe cei mai tineri dintre ei, care se născuseră în Iviria (Georgia), i-au dus robi în Italia, unde după ce i-au dezbrăcat de hainele călugăreşti i-au vândut evreilor. De la Lavra Ivirului latinii catolici au mers la Lavra Vatopedi. Aici au găsit numai monahi bolnavi şi foarte bătrâni. Când i-au întrebat despre ceilalţi, ei le-au răspuns: – Se ascund în gropi şi în tufişuri ca să-şi păstreze credinţa şi ca să nu se întineze cu nelegiuiţii. După ce i-au ucis pe aceşti Sfinţi Mărturisitori, latinii catolici au dat năvală imediat împrejurul mănăstirii. Când l-au găsit pe întâistătător împreună cu alţi monahi, la început i-au sfătuit „politicos” se devină de acelaşi cuget cu ei. Dar unul dintre monahi le-a spus: „Mai bine să bineplăcem lui Hristos, decât lui Antihrist”. Ei au răspuns: „Oare noi nu suntem ai lui Hristos, ci ai lui Antihrist?” Sfântul le-a zis: „Da, pentru că oricine se împotriveşte Evangheliei lui Hristos este Antihrist şi el însuşi este cel care vă ajută acum. Ce împărtăşire poate să existe între lumină şi întuneric? Noi niciodată nu vom trece la voi! Pnevmatomahii, când au auzit toate acestea, şi-au înfundat urechile şi nu numai că nu au crezut în adevărul credinţei ortodoxe, dar şi-au întins mâinile lor cele fărădelege asupra păzitorilor Legii şi i-au spânzurat pe toţi aceşti monahi chiar în locul în care i-au găsit. De atunci şi până astăzi acest loc se numeşte Furkovunio, adică muntele spânzurătorilor.

      După aceasta, latinii catolici au trecut de cealaltă parte a Sfântului Munte şi s-au apropiat de Mănăstirea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, care se numeşte şi Zografu. Stareţul acestei mănăstiri, Cuviosul Toma, aflase cu câteva zile mai înainte de năvălirea necredincioşilor eretici în Sfântul Munte, ca şi de muncile pe care le-au suferit fraţii săi monahi. El era încurajat de următoarea minune: Un monah bătrân şi îmbunătăţit trăia în via mănăstirii, care se află la jumătate de oră depărtare în partea de Sud-Vest a mănăstirii. Acesta avea în chilia sa o icoană a Maicii Domnului înaintea căreia în fiecare zi tămâia şi citea Imnul Acatist (al Bunei Vestiri), pe care grecii îl numesc „heretismii”. De aceea şi până astăzi acest loc se numeşte „Herovo”. Atunci când de Dumnezeu urâţii catolici au năvălit în Sfântul Munte cu gânduri rele şi au ieşit din corăbiile lor, acest bătrân plăcut lui Dumnezeu, spunând după obiceiul lui înaintea icoanei Maicii Domnului „Bucură-te!”, a auzit din sfânta icoană următoarele cuvinte: „Bucură-te şi tu, Bătrâne! Dar fugi repede de aici ca să nu te găsească nenorocirea! Mergi şi spune fraţilor din mănăstire să se zăvorască, deoarece catolicii cei de Dumnezeu urâţi au năvălit în acest loc binecuvântat de mine şi sunt deja aproape”. Bătrânul a căzut înaintea icoanei şi a zis: „Cum pot eu, o, Stăpână, să te las pe tine, Apărătoarea mea?” Glasul din icoană i-a răspuns la aceste cuvinte: „Nu te îngriji de mine, ci mergi mai repede!” Când Bătrânul a pornit spre mănăstire ca să vestească ceea ce i-a poruncit Apărătoarea Athosului, icoana prin mijlocirea unei negrăite puteri îl depăşi, veni în mănăstire şi se aşeză deasupra porţilor ei. Când a ajuns la porţi şi a văzut deasupra lor sfânta icoană, s-a minunat Bătrânul şi a povestit tuturor despre descoperirea ce i se făcu. Monahii, când au văzut icoana Născătoarei de Dumnezeu şi au auzit despre această preaslăvită minune, au slăvit pe Dumnezeu şi pe Preacurata Sa Maică. Iar stareţul, aflând din acestea ce nenorocire avea să vină asupra fraţilor mănăstirii, începu să-i sfătuiască să privegheze şi să nu se teamă. Le spunea: „- Părinţilor şi fraţilor! Toţi câţi sunt mânaţi de Duhul lui Dumnezeu, aceia sunt fii ai lui Dumnezeu. Pentru că n-aţi primit un duh al robiei, ca din nou să vă temeţi, ci Duhul înfierii L-aţi primit. Noi ne numim şi suntem fii ai lui Dumnezeu. Iar dacă suntem fii, suntem şi împreună-moştenitori cu Hristos. Iar dacă pătimim împreună cu El, împreună cu El vom şi fi slăviţi, pentru că cred că pătimirile vremii de acum nu sunt nimic faţă de acea slavă ce ni se va descoperi“(Cf. Rom. 8: 14-18). De aceea, vă spun împreună cu Apostolul: – Câţi sunteţi puternici cu Duhul şi nu vă temeţi de munci rămâneţi cu mine în Sfânta Mănăstire. Câţi însă vă temeţi, ascundeţi-vă puţin timp împreună cu vasele Bisericii până va trece urgia ereticilor, ca nu cumva să cădeţi şi să huliţi din puţinătate de suflet. Atunci, câţiva din cei care se temeau de munci s-au ascuns în gropi, în peşteri şi în tufişuri, iar sfântul stareţ împreună cu ceilalţi monahi s-au închis în turn. Au făcut aceasta nu de frică, ci pentru a folosi timpul rămas – chiar dacă puţin – spre mustrarea nelegiuitului eres. Chinuitorii au înconjurat mănăstirea din toate părţile şi au început a striga la monahii din turn: – Deschide-ne, Doamne, deschide! Preacuviosul stareţ le-a răspuns: – Nu vă ştim! De unde sunteţi? Chinuitorii au continuat: – Suntem robii lui Hristos şi am venit să vă luminăm şi pe voi întunecaţii şi rătăciţii ca să vă întoarceţi pe calea cea dreaptă. Sfântul le-a spus iarăşi: – Îndepărtaţi-vă de la noi, voi care lucraţi fărădelegea, pentru că spune Apostolul: Chiar dacă şi înger din cer v-ar binevesti altceva decât v-am binevestit noi, să fie anatema! (Gal. 1:8). Ce alt dascăl mai vreţi? Alt dascăl vor doar aceia care în chip vădit fac nebunii. Spuneţi-ne învăţătura voastră şi dacă aceasta este de la Dumnezeu, noi ne vom uni cu voi şi vă vom primi ca pe nişte fraţi. Dacă însă nu e de la Dumnezeu, plecaţi de la noi! La acestea ereticii au răspuns: – Noi suntem de la Dumnezeu şi credem în Domnul Iisus Hristos şi propovăduim Sfânta Evanghelie. Suntem trimişii Prea Fericitului Papă al Romei, care este Capul Bisericii, ca să vă spunem şi vouă celor fără de minte ceea ce voi nu înţelegeţi, ca să vă înţelepţiţi şi să cunoaşteţi rânduielile bisericeşti şi să citiţi corect în Sfântul Simbol al Credinţei – „Cred întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul…” – că Preasfântul Duh purcede şi de la Tatăl şi de la Fiul, iar la proscomidie să aduceţi azimă, iar nu pâini; preoţii voştri să-şi radă bărbile ca să nu păcătuiască în dumnezeiasca slujbă, deoarece ei sunt mirii Bisericii. Dacă îndepliniţi toate acestea, veţi lua iertare de la Atotţiitorul, iar noi de bucurie pentru a voastră pocăinţă vă vom milui. Dacă nu, vă vom distruge fără milă, ca să nu mai trăiţi degeaba pe pământ. După ce au spus aceste blasfemii şi altele asemenea acestora, ereticii aşteptau răspunsul cuvioşilor. Aceştia le-au răspuns înapoi: – Noi vrem să aflăm Adevărul şi nu dăm importanţă smintelilor şi nebuniilor voastre, pentru că nu ne temem de ameninţările voastre. Scris este că numai de Dumnezeu trebuie să ne temem, în timp ce de oameni nu trebuie să ne temem. De aceea vă spunem cu îndrăzneală: Nimeni nu poate să ni se împotrivească, dacă Dumnezeu, Care este drept şi iubeşte dreptatea este cu noi. Însuşi Domnul nostru Iisus Hristos în Sfânta Evanghelie spune: „Când va veni Mângâietorul, pe Care Eu Îl voi trimite vouă de la Tatăl, Duhul Adevărului, Care de la Tatăl purcede, Acela va mărturisi despre Mine”. Şi iarăşi: „Şi Eu Îl voi ruga pe Tatăl şi vă va da alt Mângâietor ca să fie cu voi în veci – Duhul Adevărului”. Şi iarăşi: „Acestea vi le-am spus pe când eram cu voi. Iar Mângâietorul, Duhul Sfânt, pe Care Tatăl Îl va trimite în numele Meu, Acela vă va învăţa toate şi vă va aminti toate cele ce v-am spus”. Cuvioşii Părinţi, ca să dovedească adevărul şi să astupe gurile celor ce spun că „Duhul Sfânt purcede şi de la Fiul” au repetat de câteva ori aceste cuvinte. În afara acestora au adăugat şi alte dovezi, spunând: – Dacă nu credeţi acestora, o, pnevmatomahilor, aflaţi de la Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului Ioan, care L-a văzut pe Sfântul Duh, pogorându-Se ca un porumbel din cer şi rămânând peste Fiul. Învăţaţi-vă din aceasta că Sfântul Duh purcede numai de la Tatăl. Această învăţătură o are Maica noastră, Sfânta, Sobornicească şi Apostolească Biserică şi îi adapă pe toţi fiii ei cu cele care curg nu din Eden, ci din dumnezeiasca lui Hristos gură care spune: „Propovăduiţi Evanghelia la toată zidirea” şi „cel care va crede şi se va boteza, se va mântui, iar cel care nu va crede se va osândi”. Şi iarăşi: „Pentru că vă spun: orice păcat şi hulă se vor ierta oamenilor, dar blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu se va ierta”. Şi „cel care va spune cuvânt împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar cel care va spune împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat nici aici, nici în veacul ce va să fie”. Pentru că toţi Proorocii, Apostolii şi Dascălii, învăţaţi de Duhul Sfânt, au botezat, au propovăduit şi au învăţat pe oameni să recunoască pe cei patru Evanghelişti din cele patru margini ale lumii, adică pe Matei, Marcu, Luca şi Ioan, iar cel care va adăuga un al cincilea evanghelist, să fie anatema. „Cel care va sminti pe vreunul din aceşti fraţi ai Mei prea mici – zice Mântuitorul – va fi vrednic de muncă”. Dar cel care va sminti întreaga lume – cum faceţi voi – cum se va îndreptăţi ca să scape de dreapta pedeapsă? Care din cele şapte de Dumnezeu alese Soboare spune că Sfântul Duh purcede şi de la Tatăl şi de la Fiul? Şi care dintre acestea a legiuit că trebuie să aducem azimă şi să ne tăiem părul şi bărbile cum vreţi voi? Tu, pnevmatomahule (luptătorule împotriva Duhului), care eşti plin de alte şapte duhuri viclene, în care Hristos ne înveţi să credem? Tu nu Evanghelia propovăduieşti, ci învăţătura lui Antihrist. Un al cincilea evanghelist nu aflăm; în afară de Mahomed saracinul, înaintemergătorul lui Antihrist care înainte de eresul vostru cel de moarte purtător a semănat zâzanie. Cât priveşte jertfele voastre cele moarte săvârşite cu azimă, acesta este obicei iudaic. Dar voi veţi zice: Nu cumva Hristos nu încins şi cu toiag în mână – după Scripturi – a mâncat Paştile? Da, vom spune şi noi: El a mâncat Paştile, dar l-a desfiinţat după cum a făcut şi cu tăierea împrejur şi cu altele. Apoi (după Paştile cele iudaice), când a şezut cu cei doisprezece ucenici ai Săi în foişorul din Sion, a legiuit Paştile Sale. La Cină, El a luat pâine, a binecuvântat-o, a împărţit-o ucenicilor Săi şi a zis: Luaţi, mâncaţi, acesta este Trupul Meu… Iată adevărata Taină. S-a scris: A luat pâine[3], adică pâine dospită şi nu azimă după cum faceţi voi în chip nelegiuit şi liturghisiţi, întărind eresul lui Apolinarie. Aceste cuvinte ale fericiţilor bărbaţi au fost atât de neplăcute catolicilor pe cât de neplăcute sunt pentru lup pietrele azvârlite cu praştia. De aceea, alergând, au dat foc din toate părţile sfintei mănăstiri. Pricina tuturor acestor pătimiri însă, era nelegiuitul şi necredinciosul Paleolog, acest nou Nabucodonosor. Cuvioşii şi de Dumnezeu purtătorii noştri Părinţi fiind înconjuraţi de foc în turn, înălţau către Hristos Dumnezeu ultima lor rugăciune asemenea celor trei sfinţi tineri (din cuptor): – Stăpâne Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Unule Născut, Fiul şi Cuvântul lui Dumnezeu, Care ca un miel neprihănit Te-ai dat pe Tine însuţi spre junghiere pentru neamul omenesc, Tu, Doamne, Care Ţi-ai vărsat Preacuratul Tău Sânge pentru Biserica Ta şi ai zis că nici puterile iadului nu o vor birui, păzeşte această Biserică a Ta de lupii care o nimicesc. Înmulţeşte, Doamne, moştenirea Ta în toată lumea, de la o margine la alta a pământului. Alegerea Preasfintei Maicii Tale păzeşte-o pururea neclintită şi nebiruită; pe cei ce trăiesc în ea sfinţeşte-i, proslăveşte-i împreună cu tine şi miluieşte-i; locaşurile Sfinţilor Tăi ridică-le din nou spre slava ta şi spre a noastră pomenire. Primeşte această rugăciune din buzele noastre întru miros de bună-mireasmă şi milostiv fii nouă, după cum ca un milostiv ai primit jertfa lui Avraam şi arderile de tot ale lui Ieftae, ca un bun şi iubitor de oameni. Iar după sfârşitul acestei rugăciuni s-a auzit un glas din cer: – Bucuraţi-vă şi vă veseliţi că plata voastră multă este în ceruri! Când au auzit acest glas neaşteptat, chinuitorii s-au înfricoşat foarte, dar întunericul care acoperea ochii lor cei înţelegători nu le-a îngăduit să priceapă minunea, deoarece Sfântul Duh hulit de ei nu a împrăştiat acest întuneric. Astfel, fericiţii Părinţi şi-au dat sufletele lor în mâinile lui Dumnezeu. Au fost omorâţi prin foc la anul 1276, iar după un manuscris grecesc ce se află în Protaton, la Iviron şi Vatopedi la 10 octombrie 1280. Sfinţii Mucenici Zografiţi sunt 26 la număr, dintre care 22 de monahi şi 4 laici, ale căror nume sunt necunoscute. Numele monahilor însă sunt următoarele: Toma, Varsanufie, Chiril, Miheea, Simon, Ilarion, Iacov, Iov, Ciprian, Sava, Iacov, Martinian, Cosma, Serghie, Mina, Iosif, Ioanichie, Pavel, Antonie, Eftimie, Dometian şi Partenie eclesiarhul. Primul dintre ei – Toma – era stareţul şi el discutase cu catolicii papistaşi, iar ultimul – Partenie eclesiarhul – a rămas în turnul cel înfierbântat şi a fost coborât pe pământ viu. El a povestit fraţilor întorşi toate cele ce s-au întâmplat în turn. După ce a trăit încă treizeci de zile şi-a încredinţat sufletul lui Dumnezeu pe 10 noiembrie şi a luat cununa muceniciei împreună cu fraţii săi deja adormiţi. Când şi-au sfârşit nelegiuirea, catolicii cei fără de lege s-au împrăştiat plini de sălbăticie în tot Sfântul Munte, aşa încât nici o mănăstire, turn, schit sau chilie călugărească nu le-a scăpat. Au distrus şi au ars toate, iar averile mănăstirilor le-au furat. În cele din urmă au năvălit cu multe stricăciuni şi asupra Protatonului… Au făcut şi aici mari vărsări de sânge, distrugând şi arzând toate aşezările. După multe schingiuiri, l-au spânzurat pe preacuviosul Protos[4] înaintea Protatonului, în partea dinspre mare, la locul numit Halkos. De aici, nelegiuiţii catolici au trecut în cealaltă parte a Athosului, către sud, unde monahii mănăstirii Xiropotamu i-au primit cu ramuri în mâini şi i-au heretisit cu cuvintele: Pacea lui Hristos să fie cu voi! Catolicii le-au răspuns: Este şi va fi! Şi au intrat imediat împreună cu monahii în mănăstire. Aici au dăruit o parte din comorile furate şi s-au declarat ctitori ai acestei mănăstiri. Monahii (ce sminteală!) s-au unit cu ereticii! Dar Dumnezeu, în timpul rugăciunii, când au rostit ecfonisul „Pentru Arhiepiscopul nostru din Roma şi pentru binecredinciosul nostru Împărat…” a căutat din cer şi a cutremurat pământul. Locul unde se aflau nevrednicii monahi, ca şi zidurile mănăstirii şi toate clădirile s-au dărâmat ca şi zidurile Ierihonului în timpul lui Iosua Navi. A rămas înclinat doar o parte dintr-un zid spre a servi ca învăţătură generaţiilor viitoare. Mulţi din catolici au murit pe loc în acest cutremur. Alţii însă, văzând această înfricoşătoare minune, au fugit ruşinaţi şi înfricoşaţi la corăbiile lor. Alţii însă pocăindu-se au rămas şi s-au făcut monahi în Athos. Ruşinaţi de Dumnezeu, monahii mănăstirii Xiropotamu şi-au înţeles fărădelegea, plângeau cu amar şi ca nişte pui fără cuiburi rătăceau prin păduri şi prin munţi fără a avea unde să-şi plece capetele, pentru că mănăstirea lor era distrusă cu desăvârşire din cauza fărădelegilor lor. Tot atunci a încetat şi minunea care până atunci avea loc în această mănăstire întru cinstea şi slava Sfinţilor 40 de Mucenici. Iată care era această minune! Când pururea pomenitul şi fericitul împărat Romano Lecapenul a zidit şi a împodobit catoliconul (biserica mare) mănăstirii a chemat un arhiereu pentru sfinţire. În timpul sfinţirii, când arhiereul a zis cuvintele „în numele celor 40 de Mucenici…” s-a întâmplat o minune. În partea de jos a Sfintei Mese a răsărit o mânătarcă mare cu 40 de picioruşe şi 40 de pălăriuţe, în formă de măr, după numărul Sfinţilor Mucenici. Odată răsărită, această mânătarcă a început să se întindă în jurul Sfintei Mese. Pentru această preaslăvită minune toţi au slăvit pe Dumnezeu şi pe mucenicii Lui. Toţi bolnavii care se aflau atunci acolo şi au mâncat din acea plantă s-au vindecat pe loc. Vestea despre această minune s-a întins în toată împrejurimea. Bolnavii care veneau aici pentru mânătărci ca să se tămăduiască se vindecau, iar toţi care nu puteau să vină la mănăstire, trimiţând daruri, primeau părticele din acea plantă de Dumnezeu dăruită, pe care mâncându-le se tămăduiau. De multa lume care venea aici, planta se termina pe 9 martie, când Biserica prăznuieşte pomenirea celor 40 de Mucenici, pentru a răsări tot atunci din nou. Această minune întrecea minunea de la Scăldătoarea oilor – Vitezda. Acolo se tămăduia doar cel care intra primul în apă (după tulburarea ei), pe când planta aceasta îi vindeca pe toţi şi pretutindeni pe cei care gustau din ea. Pe cât de binefăcătoare era minunea, pe atât diavolul – vrăjmaşul creştinismului ortodox, care dintru început urăşte binele – deoarece nu putea să sufere vederea acestei minuni, începu să se frământe până când în cele din urmă i se îndeplinise voia. El i-a amăgit pe sărmanii monahi să se unească la aceeaşi masă cu pnevmatomahii. De atunci, din pricina aceasta, minunea a încetat. Aşa pedepseşte Dumnezeu pe cei ce urăsc adevărul. Astfel i-au răsplătit nelegiuiţii pnevmatomahi pe de Dumnezeu urâţii monahi pentru împărtăşirea cu ei. Orice jertfă a necredincioşilor e neplăcută lui Dumnezeu. Dacă ei cred că vor fi în numărul celor aleşi, iată că Dumnezeu le arată contrariul. Pentru ceea ce au făcut aceşti nelegiuiţi nu au dreptul să se mândrească, căci după cum au fost ruşinaţi atunci, astfel vor fi ruşinaţi şi la a doua Venire a lui Hristos. Ortodocşii însă, chiar dacă pătimesc în această lume, nădăjduiesc să primească bunurile gătite lor de către Hristos Dumnezeu, lucru care cu adevărat se va împlini… După plecarea pnevmatomahilor, monahii ascunşi au ieşit din ascunzătorile lor şi s-au întors la aşezările lor distruse şi arse. Au plâns cu amar pe fraţii lor morţi. Tot Muntele Athos, asemenea Rahilei, îşi plângea copiii. Şi cine n-ar fi plâns văzând toate aceste grozăvii? Bocetul şi plângerea ajunseră până la cer, când monahii – împreună cu David – spuneau: „Dumnezeule, venit-au neamurile cele de altă lege în locurile Preacuratei Maicii Tale, întinat-au Biserica Ta cea sfântă, dat-au trupurile cuvioşilor robilor Tăi mâncare păsărilor şi fiarelor, vărsat-au sângele lor ca apa în jurul locaşurilor lor şi nu era cine să-i îngroape. Varsă urgia Ta peste neamurile care Te hulesc şi peste ţările care s-au lepădat de credinţa ortodoxă. Degrab să ne întâmpine pe noi îndurările Tale, căci am sărăcit foarte. Ajută-ne nouă, Dumnezeule Mântuitorul nostru, pentru slava numelui Tău. Doamne, izbăveşte-ne pe noi pentru numele Tău, curăţeşte păcatele noastre ca să nu zică nicicând cei de altă credinţă: Unde este Dumnezeul lor? Şi să vadă ochii noştri răzbunarea lor, pentru că au vărsat sângele robilor Tăi. Iar noi robii Tăi Te vom slăvi, Dumnzeule, în veac şi vom vesti din neam în neam slava Ta, slăvitele mărturisiri şi Predanii ale Sfinţilor Părinţilor noştri”. Nelegiuitul împărat Mihail Paleologul, care plănuia să vină în Sfântul Munte şi să distrugă Ortodoxia de aici, nu a reuşit, pentru că împărăţia sa a căzut degrab… Într-o expediţie împotriva lui Ioan Duşan, craiul Serbiei, s-a îmbolnăvit, iar în decembrie 1282 a murit în tabăra sa, lângă oraşul Ber, neunit cu Biserica apuseană şi afurisit de cea Răsăriteană. Fiul său, Andronic Paleologul, care era cu el, din cauza constrângerii poporului, nu îndrăzni să-l îngroape pe tatăl său cu onoruri împărăteşti, ci a poruncit să fie îngropat noaptea într-o mănăstire din apropiere. Văduva lui Mihail, Teodora, a fost nevoită să editeze o enciclică în care face o adevărată mărturisire a credinţei ortodoxe: „Împărăţia mea – scrie ea – urăşte şi consideră urâciune această lucrare – unirea – care de curând s-a întâmplat în Biserică şi a tulburat-o în întregime…După cum Biserica lui Dumnezeu l-a judecat pe patriarhul Vekkos pentru dogmele sale urâte lui Dumnezeu şi împreună cu el şi pe Melitiniot şi pe Metohiti – cei de un cuget cu el – şi i-a afurisit, astfel şi Împărăţia mea… din toate preferă frica de Dumnezeu şi ascultarea faţă de Biserică, consfinţeşte şi primeşte această hotărâre şi nimeni nu mă va obliga să fac pomeniri pentru sufletul soţului şi domnului meu.” Pomenirea Mucenicilor care au mărturisit atunci se prăznuieşte împreună cu toţi sfinţii pustnici aghioriţi în prima Duminică după Duminica Tuturor Sfinţilor. În mod deosebit însă se prăznuieşte pomenirea Cuvioşilor Mucenici Iviriţi în Sfânta Mănăstire Iviron şi a Vatopedinilor în Sfânta Mănăstire Vatopedi. De aceea, cu vrednicie şi cu dreptate este ca pomenirea Cuvioşilor noştri Mucenici să se prăznuiască şi în Mănăstirea noastră deosebi… Aceasta au simţit-o şi au vrut-o înşişi fraţii… Şi această dorinţă a lor s-a îndeplinit când cu bunăvoinţa lui Dumnezeu – contrar aşteptărilor – Mănăstirea noastră a trecut de la idioritmie la viaţa chinovială. Atunci a început să se prăznuiască vrednica de cinste pomenire a acestor sfinţi conform dorinţei lor pe care au exprimat-o în rugăciunea lor către Domnul cu puţin timp mai înainte de a muri în văpaie: „Doamne, ridică locaşurile sfinţilor Tăi spre slava Ta şi a noastră pomenire!”. Turnul unde au mărturisit Sfinţii Cuvioşi Mucenici şi unde a rămas întreagă şi nestricată icoana făcătoare de minuni a Maicii lui Dumnezeu „Înainte-vestitoarea” s-a păstrat în parte până în 1873. Deoarece turnul acoperea aripa nordică a mănăstirii şi se primejduia să cadă de mulţimea anilor se impunea dărâmarea lui. Dar pentru a fi păstrată pentru totdeauna amintirea nevoinţei martirice a mucenicilor, toţi fraţii Mănăstirii Zografu au hotărât într-un suflet să ridice în acelaşi loc un monument, lucru care s-a şi întâmplat în acelaşi an 1873. monumentul trebuia să fie sfinţit în ziua serbării pomenirii Mucenicilor. În ajun, după apusul soarelui, a început privegherea de toată noaptea. Noaptea era fără lună şi pe cer se zăreau doar stelele. De jur împrejur împărăţea tăcerea. În timpul slujbei – exact la miezul nopţii – când după întâia Catismă a început să se citească „Viaţa şi martiriul Sfinţilor Mucenici Zografiţi”, deodată, deasupra bisericii s-a arătat un stâlp de foc. Acesta lumina mănăstirea şi toată împrejurimea cu o lumină atât de puternică încât se puteau zări şi cele mai mici lucruri. Acest stâlp minunat a rămas deasupra bisericii pentru 3-4 minute şi apoi s-a mutat din nou pentru câteva minute deasupra monumentului. A început apoi să se înalţe şi, prefăcându-se în formă de cerc, încununa de sus ca o cunună monumentul şi locul unde au fost martirizaţi Sfinţii Mucenici. Această preaslăvită minune a continuat aproximativ 15 minute. Martorii oculari ai acestei minuni au fost părinţii şi fraţii mănăstirii, dar şi mulţi dintre închinători – pustnicii şi locuitorii schiturilor de primprejur care veniseră la Zografu pentru praznic. Astfel, Atotputernicul Dumnezeu – prin acest semn ceresc arătat deasupra monumentului ce marchează sfântul loc martiric al monahilor mărturisitori în această zi a pomenirii lor – a arătat lămurit tuturor cât de bineplăcută Îi este nevoinţa acestor luptători pentru credinţa cea adevărată şi credincioşia lor faţă de Sfânta Biserică Ortodoxă… Preacurata, Preabinecuvântata, pururea Fecioara, Doamna noastră Născătoare de Dumnezeu, care prin mijlocirea icoanei sale a prevestit pe nevoitorii ei monahi despre năvălirea nepoftiţilor, sălbaticilor şi lui Dumnezeu urâţilor catolici, a mărturisit astfel deosebita ei bunăvoinţă faţă de toţi cei care o cinstesc în chip ortodox şi a arătat cât de urâţi ei şi dumnezeiescului ei Fiu sunt cei care prin foc şi cu săbii şi prin orice fel de siluire propovăduiesc împreună cu credinţa ortodoxă şi ghiveciul nedreptelor lor învăţături şi rătăciri.

    • oarecare

      CUM SA SPUI CA SUNT VALIDE TAINE ERETICILOR? CA ITI POT BOTEZA COPIII ?

      [1]Expediţiile cruciate, care la suprafaţă aveau ca scop eliberarea Locurilor Sfinte din Palestina de barbari, în realitate au fost folosite de către papii Romei pentru îndeplinirea scopurilor lor – să supună Răsăritul ortodox stăpânirii spirituale a Romei. Papalitatea îi întrebuinţa pe cruciaţi pentru a sădi romano-catolicismul în aceste ţări. Clericii catolici au transmis ura lor faţă de Răsăritul ortodox şi cruciaţilor, aşa încât ortodocşii au pătimit de la latinii catolici tot atât de mari stricăciuni câte au suferit mai apoi şi din partea turcilor. Creştinii ortodocşi s-au îngrozit de necinstirile şi profanările pe care le-au făcut cruciaţii în sfintele locaşuri. La căderea Tesalonicului (1185) şi a acestei Cetăţi imperiale (1204), fanatismul latinilor catolici a ajuns la astfel de măsuri că ar fi greu de crezut de către cineva, dacă nu ar fi existat documente apreciabile şi vrednice de crezare care să dovedească răutăţile cruciaţilor. Conform relatării istoricului grec Nichita Honiatis (sec. XII – XIII) „latinii aruncau la pământ icoanele lui Hristos şi ale Sfinţilor Lui, le călcau în picioare – după ce luau de pe ele podoabele – şi le aruncau la răspântii sau le foloseau pentru întreţinerea focului în loc de lemne. Unii dintre ei se urcau pe Sfânta Masă, dansau deasupra ei, cântând ca nişte barbari…cântări… Unul dintre comandanţi intră cu calul în biserica Sfântului Mare Mucenic Dimitrie. Mirul care izvora din mormântul mucenicului îl scoteau în vase şi oale, îl puneau în tigăi pentru a prăji peştele şi îşi lustruiau cizmele ş.a. În biserică vorbeau cu glas tare, strigau urât, îi prindeau pe credincioşi de gât pentru a întrerupe sfintele cântări, cântau cântări ruşinoase şi lătrau ca nişte câini.” Alţi scriitori bisericeşti din această perioadă, ca mitropolitul Evstratie al Tesalonicului, completează relatările despre urgiile latinilor catolici în Tesalonic.Căderea Constantinopolului a fost de asemenea însoţită de înfricoşătoare episoade de fanatism religios. Din nou, după mărturia lui Nichita Honiatis, contemporan acestui eveniment, sacrilegiile latinilor catolici au fost incredibile. „Moaştele diferiţilor Sfinţi Mucenici erau împrăştiate în fel de fel de locuri necurate. Cinstitul Trup şi Sânge al lui Hristos îl aruncau şi îl vărsau pe pământ. Luaseră Sfintele Vase pentru întrebuinţarea lor casnică. Preţioasa Sfântă Masă a Bisericii Sfânta Sofia cruciaţii au făcut-o bucăţi şi au împărţit-o între ei… Pretutindeni pe unde treceau cavalerii apuseni făceau urgii nemaiauzite”. Dacă papii au făcut vreodată observaţii asupra siluirilor latinilor catolici în Răsărit, aceasta nu a fost decât o manevră diplomatică din partea lor. În expediţiile lor, papii vedeau o strălucită modalitate de a-şi întări autoritatea lor spirituală şi în Răsărit şi de a catoliciza popoarele ortodoxe de aici.

      (După P.I. Maliţki, „Istoria Bisericii creştine”, Sofia, 1932, vol. III, pp. 4-6)

      [2] După o tradiţie locală monahii afurisiţi care s-au unit şi au liturghisit cu catolicii au fost îngropaţi într-o peşteră pe ţărmul regiunii ce aparţine Marii Lavre într-un loc ascuns pentru a nu fi văzuţi de oameni. După cum mărturisesc unele relatări vrednice de crezare şi anumite fotografii, până şi astăzi cadavrele lor zac acolo neputrezite şi înnegrite la culoare asemenea cărbunelui, iar feţele lor au o înfăţişare groaznică, demonică, spre înfricoşare şi pildă tuturor celor ce le văd şi spre amintirea apostaziei lor. [3] În textele evanghelice (Mt. 26:26; Mc. 14:22; Lc. 22:19), ca şi în Epistola Sf. Ap. Pavel către Corinteni (I Cor. 11:23), când Mântuitorul a întemeiat Taina Euharistiei, se întrebuinţează explicit cuvântul „artos” care în greceşte înseamnă „pâine dospită”. Pentru pâinea-azimă în Sfânta Scriptură se întrebuinţează cuvântul „azimon” (Lc. 22:1). Deoarece Cina cea de Taină s-a terminat în noaptea dinspre 13 spre 14 Nissan, în care zi – conform literaturii rabinice – nu se îngăduia a se mânca pâine dospită până la apusul soarelui, la această Cină s-a folosit pâine dospită. În Biserica Ortodoxă şi astăzi, ca întotdeauna de altfel, Taina Euharistiei se săvârşeşte cu pâine dospită. La început pâinea Dumnezeieştii Euharistii care se folosea în Apus era ca şi în Răsărit pâine normală în componenţa căreia intra şi drojdia. Iezuitul P. Sirmon mărturiseşte că în Apus, ca şi în Răsărit, pâinea era în uz în primele nouă secole şi că Biserica romană a denaturat vechea rânduială în perioada dintre începutul sec. al IX-lea până în prima jumătate a secolului al XI-lea. Întrebuinţarea azimelor la catolici este rezultatul unei influenţe iudaica mai noi. [4] Protos (gr. πρωτος = primul) se numeşte şeful administrativ bisericesc al mănăstirilor athonite, pe care le administra împreună cu alţi bătrâni de la alte mănăstiri ca „primus inter pares” (primul între egali). În a doua jumătate a secolului XVII, Sfântul Munte era administrat deja de Sinaxa Bătrânilor, iar începând cu secolul XVIII de Sfânta Chinotită (Comunitate) care este constituită din reprezentanţii tuturor mănăstirilor principale ale Sfântului Munte, la număr 20.

      • dinu

        Ce tot dai copy/paste la texte care nu au legatura cu discutia… „Monahii care s-au unit si au slujit cu catolicii…”, despre ei e vorba?

        Eu am zis ca sunt valide botezurile ereticilior…??!! Vezi numai eretici…

        • oarecare

          DINU,
          PANA LA URMA CE VROIAI SA DEMONSTREZI ???? CA APOSTATII TAI SUNT IN REGULA, NU ? EI BINE…AFIRMAND ACEST LUCRU CAZI SI TU …CA SI EI….TE DUCI CA INGERII DUPA LUCIFER…PT CA ACESTIA AU O LUCRARE DRACEASCA …ASTA AU FACUT IN CRETA… ACOLO S-A SEMNAT INCEPUTUL SFARSITULUI … O VOR FACE PE NESIMTITE CA SA NU SE PRINDA LUMEA…CA DOAR ASA FACE DIAVOLUL…INTRA PE FURIS IN SUFLETE… SI INCET… USUREL…APROAPE CA NICI NU TE PRINZI…MAI ALES ACUM IN TIMPURILE ACESTEA CAND MAJORITATEA SUNT ADORMITI…OAMENII NU PREA SE MAI INTERESEAZA DE SUFLET…VOR DOAR MATERIAL…SI CAND VIN LA BISERICA CER DE LA DUMNEZEU : CASA …SERVICI…MASINA…BANI…CATI MAI CER MANTUIRE ???? SUNT F USOR DE PACALIT DE DIAVOL..

          ACESTI APOSTATI CARE AU INCEPUT ACESTA LUCRARE LE RECUNOSC ACUM CA FIIND VALIDE- TAINELE CATOLICILOR…A ASTORA DE MAI SUS, CARE NE-AU FACUT ATATA RAU, PE CARE DUMNEZEU SI MAICUTA DOMNULUI II NUMESC- VRAJMASI ..AI CITIT… SUNT ACEIASI VRAJMASI, DINU, CA SI ATUNCI …DAR ACUM SUNT MAI VICLENI… VIN LA NOI IN NUMELE ASAZISEI IUBIRI FRATESTI…RASTALMACESC LUCRURI…IAR TRADATORII NOSTRI CARE NE CONDUC ACUM, PE CARE TU II APERI, FAC ACORDURI CU EI … AI VAZUT CU CE VICLENIE LUCREAZA ?! CU MARE NERUSINARE PRIMESC PROPUNEREA CATOLICILOR PRIVIND BOTEZUL COPIILOR ORTODOCSI… AI VAZUT , NU? NU AU DAT COMUNICAT DE PRESA AI NOSTRI TRADATORI CA ACCEPTA BOTEZUL CATOLICILOR… CI VICLENESTE AU LASAT PE CATOLICI SA ANUNTE ACEST LUCRU.. CA SA VADA MAI INTAI REACTIA OAMENILOR.. CE S-A INTAMPLAT ???? NIMIC… OAMENII DUPA CUM TI-AM SPUS SUNT ADORMITI..NU LE MAI PASA… PAPICA SA AIBA…NU SE GANDESC CA UN ERETIC POATE SA LE ”BOTEZE” COPILUL… CUM E POSIBIL, ASA CEVA …ZIC EI : CA MAI APOI, CERTIFICATUL DE BOTEZ SA FIE INREGISTRAT DE O PAROHIE ORTODOXA CA FIIND VALID… CU ALTE CUVINTE.: TRADATORI NOSTRI LE VALIDEAZA CATOLICILOR TAINELE… NU AI CITIT ? CA DOAR TI-AM PUS LINK-UL SA VEZI STIREA…TU CHIAR NU SESIZEZI INSELAREA LOR??? DESCHIDE BINE OCHII SUFLETULUI SI VEZI SI TU CUM DUC USOR -USOR CREDINTA NOASTRA ORTODOXA SPRE UNA NOUA…INVENTATA DE EI…ADICA DE DIAVOL…

          VIN CU INSELATORII SI SOFISME ..VORBESC DE DRAGOSTE…..PACALESC PE MULTI…SPUN CA SFINTII AU GRESIT CA S-AU RUPT DE EI…VEZI? PANA SI PE TINE TE-AU PACALIT… UITE CA-I APERI…

          CUM POTI TU SA SPUI CA ACESTIA CARE FAC ACEASTA LUCRARE SUNT ADEVARATII ORTODOCSI… MA DOARE SUFLETUL…SI PE NOI CARE INCERCAM SA LE ATRAGEM ATENTIA CA NU MAI SUNT IN DUHUL LUI DUMNEZEU , NE FACI ERETICI … CE RASPUNS O SA AI IN FATA DOMNULUI DINU? GANDESTE-TE PUTIN TE ROG..SPER SA-TI DAI SEAMA…DUMNEZEU SA TE AJUTE !!!!

          • Raluca

            Poate că dinu nici nu-i ortodox. Poate că nu-i nici creștin. Poate că-i cu vreo treabă pe aici. Varsă și el puțină otravă, bagă puțină zâzanie, așa de ”distracție”. Îți pierzi timpul cu el.

    • dinu

      Da, asa este, e corect titlul. Ati avut titlurile alea cu „Monahii din Sf. Munte” sau „Laicatul ortodox…” care s-au dovedit niste fasuri si am ramas cu viclenia asta de trimitere la o „majoritate”. Iertare.

      Da, a fost o vreme cand au „fost monahi si episcopi care au tinut cu sfintenie o vreme singuri adevarul, in spatele lor fiind majoritatea eretica.” Dar toata, subliniez, toata cealalta vreme au fost monahi si episcopi care au cazut in inselarea cea mai de jos crezand ca „ei sunt biserica”, cand au crezut ca „asculta direct de Hristos” (ca protestantii), ca ei sunt „adevaratii ortodocsi”!

      Pamvo, te intreb asa (ca in pariul lui Pascal…) cum este mai sigur pentru mantuirea ta, sa crezi ca se „inseala” toata Biserica Ortodoxa Romana (sau dupa unii de pe-aici, toata Biserica Ortodoxa) si tu esti in „dreapta credinta” sau sa crezi ca, desi imposibil, nemaintalnit lucru`, tu esti cel care te inseli…? Sf. Teofan Zavoratul (parca…) spune ca cea mai mare inselare este sa crezi ca esti liber de inselare (adica sa crezi ca tu nu te poti insela).

  2. oarecare

    SPUNE-I SI DOMNULUI ….CUM DE A PUTUT SPUNE ASA CEVA.. :

    ”Dar Fiul Omului, când va veni, va găsi, oare, credinţă pe pământ? ”

    LA TUPEU TAU DRACESC …MA ASTEPT SI LA ASA CEVA …

    • dinu

      Raspunsul tau: Da, va gasi, numai la mine… Ai fi de ras daca nu ai fi vrednic de plans…

      • oarecare

        GRESIT DINULE, INCA O DATA ITI ARATI INCAPACITATEA TA DE GANDIRE…

        CATI VOR FI IN ASCULTARE DE EL, SI IL VOR IUBI PAZINDU-I PORUNCILE DE LUPI .. DUMNEZEU STIE CATI VOR RAMANE IN URMA PRIGOANEI…VETI AVEA VOI GRIJA SA-I NIMICITI..

        • dinu

          … in ascultare fata de El si de Biserica intemeiata de EL, de Biserica care este Trupul al Carui Cap este Hristos! Poruncile sunt in Biserica Lui, nu in afara ei. Ce prigoana visezi, prigoana Bisericii Lui Hristos…? Prigoana acum, cand poti sa-ti injuri ierarhii, fara sa fi caterisit imediat? Prigoana acum, cand poti sa aberezi pe un blog? Prigoana acum cand se ridica atatea biserici, cand avem o Sf. Cruce in Parlament (pusa de Dumnezeu sa-l odihneasca, Ioan Alexandru!)? Cand am pastrat ora de religie si cand se jura la investitura unui ministru pe Sf. Scriptura? Ca sunt incercari, ispite, da, spre intarirea si mantuirea noastra. Habar nu ai ce inseamna prigoana, si nu ti-as dori sa vezi… Va „muceniciti” la tastatura calculatorului?

          • oarecare

            :)) BRE, MATA ESTI TURC ???? CHIAR NU INTELEGI ??? ESTI PENIBIL… VEZI CE SPUNE DUMNEZEU DESPRE CEI CARE VESTESC ALTCEVA DECAT A SPUS EL..NU VREI SA CITESTI DELOC SF SCRIPTURA ???

            DU-TE MATA LA AI TAI APOSTATI, PE CARE II IUBESTI MAI MULT DECAT PE DUMNEZEU, CARE SPUN CA SUNT VALIDE TAINELE ERETICILOR, JIGNIDU-L ASTFEL PE DUMNEZEU, SI NU NE MAI PLICTISI PE AICI, DA?

            STI , DE EXEMPLU, PRINTE ALTELE… CA CAT OLICII POT ACUM SA BOTEZE COPILASII NOSTRI ? AI AFLAT CA APOSTATII TAI DEJA PUN IN APLICARE CE AU SEMNAT IN CRETA ? UITE COMUNICATUL CATOLICILOR….

            Papa Francisc a adoptat recent o serie de modificări în legislația Bisericii Catolice. Schimbările privesc practici pentru slujirea nu doar a catolicilor răsăriteni, ci și a membrilor Bisericilor Ortodoxe atunci când nu este disponibil un preot din Biserica lor.

            „Unul dintre canoanele răsăritene adoptate pentru Biserica de rit latin spune că atunci când nu este disponibil un preot ortodox, un preot catolic poate boteza un copil ai cărui părinți sunt membri ai unei Biserici Ortodoxe și intenționează să își crească copilul ortodox. Într-o astfel de situație, Botezul nu va fi înscris în registrul de Botezuri al parohiei catolice; părinții vor primi un certificat oficial și vor înregistra Botezul copilului lor mai târziu, într-o parohie ortodoxă” a explicat Episcopul Arrieta, potrivit catholica.ro.

            Modificările la CIC mai specifică faptul că Episcopii de rit latin pot da preoților „facultatea de a binecuvânta căsătoria credincioșilor creștini dintr-o Biserică Răsăriteană care nu este în comuniune deplină cu Biserica Catolică, dacă aceștia o cer în mod benevol.”

            De asemenea, un cuplu latino-răsăritean este liber să decidă în care Biserică să își înscrie copiii; dacă nu pot cădea de acord, copilul devine membru al Bisericii tatălui. Dacă ambii părinți sunt catolici răsăriteni, chiar dacă copilul este botezat într-o parohie de rit latin, în registrul baptismal trebuie să se scrie că copilul este catolic răsăritean, și să se specifice cărei Biserici îi aparține.

            Ştirea a fost publicată pe 16.09.2016. Puteţi citi materialul la adresa: http://www.antena3.ro/actualitate/religie/papa-francisc-a-modificat-legislatia-bisericii-catolice-377002.html

            VREI SA TACEM, DRACE, CAND DRACUL VREA SA NE BOTEZE COPIII ???? NU O VOM FACE…ACOLO E DUMNEZEUL NOSTRU AL ORTODOCSILOR ? SAU DRACUL TAU LA CARE TE INCHINI???

            CINE BOTEAZA COPILUL??? DUMNEZEU SAU DRACU, DINULE ???

            AU ACORDUL APOSTATILOR TAI CATOLICII IN DUH CARE AU SEMNAT IN CRETA…DE ASTA LE-AU SPUS CA SUNT FRATI…SI CA SUNT SI EI BISERICI… CA SA RASTALMACEASCA LUCRURI…SA DUCA DRACU CATI MAI MULTI IN IAD…BIETELE SUFLETELE NEVINOVATE…ASTIA SUNT LUPII TAI …

            CITESTE DINULE, CASCA BINE OCHII :
            DACA VREI POTI SA-TI DUCI COPILUL LA UN POPA CATOLIC , TI-L BOTEAZA SI APOI IL INREGISTREZI IN CATASTIFELE UNEI PAROHII LA NOI…ITI PLACE BRE DINULE ? E BINE???? PT ASTA ITI PIERZI TU MANTUIREA ???? CA SA APERI DEMERSURILE ANTIHRISTULUI ?? VAI TIE NEFERICITULE !!!!

      • dinu

        La el si la tine, iarta-ma!

    • dinu

      oarecare:

      Canonul 7 al Sinodului II (Constantinopol, 381) menţionează:

      „Pe aceia dintre eretici care revin la Ortodoxie, în partea celor ce se mântuiesc, îi primim după rânduiala mai jos arătată şi după obicei. Pe arieni şi pe macedonieni şi pe sabatieni şi pe novaţienicei ce-şi zic lor catari şi stângaci, apoi pe patrusprezeceni (quartodecimani), adică pe mercuraşi (tetradiţi) şi pe apolinarişti îi primim dacă dau zapis (scrisori de mărturisire de credinţă) şi dacă dau anatemei toată erezia care nu cugeta (învaţă) cum cugeta (învaţă) sfânta a lui Dumnezeu Biserică sobornicească şi apostolească şi îi pecetluim, adică îi ungem mai întâi cu sfântul mir, adică fruntea şi ochii şi nările şi gura şi urechile şi pecetluindu-i pe ei zicem: «Pecetea Darului Duhului Sfânt».

      Deci, pe arieni, ii primeau dupa randuiala de mai sus, recunoscandu-le botezul!!

      • oarecare

        Activitatea juridica a sinodului

        Se pare ca initial au fost doar 4 canoane. Apoi au intrat in uz si canoanele 5, 6, 7 ca hotarari ale Sinodului II ecumenic.

        La 30 iulie 381, imparatul Teodosie a dat urmatorul decret: „Toate bisericile vor fi predate indata episcopilor care marturisesc egalitatea divina a Tatalui, a Fiului si a Sfantului Duh si care se afla in comuniune euharistica cu Nectarie al Constantinopolului; in Egipt cu Timotei al Alexandriei; in Orient cu Pelagiu al Laodiceei si Diodor de Tars, in Asia Proconsulara si in dieceza Asiei, cu Amfilohie de Iconiu si Optimus al Antiohiei, in dieceza Pontului cu Eladie al Cezareei, Otren de Melitene, Grigorie de Nisa, in sfarsit in Misia si in Scitia cu Terentie, episcopul Scitiei (Tomis) si cu Martirie. Toti cei care nu sunt in impartasire cu cei numiti mai sus, vor fi tinuti ca eretici si deci alungati din Biserica” (Dron, Canoanele, II, p. 93-94).

        Continutul canoanelor

        Canonul 1 : Mentinerea credintei niceene si condamnarea cu anatema a ereziilor de orice fel si in special a eunomienilor, a semiarienilor, a sabelienilor si apolinaristilor.

        Canonul 2 : Episcopii diecezelor sunt opriti de a trece peste hotarele diecezelor lor pentru hirotonie sau alte treburi bisericesti.

        Canonul 3 : „Episcopul Constantinopolului trebuie sa aiba intaietatea cinstei dupa episcopul Romei, deoarece aceasta este Roma noua”.

        Canonul 4 : Este negat Maxim Cinicul si cei pe care i-a hirotonit el.

        Canonul 5 : „Privitor la tomul apusenilor – formula dogmatica – primim pe cei din Antiohia, care marturisesc o dumnezeire a Tatalui, a Fiului si a Duhului Sfant”.

        Canonul 6 : Ereticilor nu li se ingaduie „sa aduca invinuiri episcopilor drept-credinciosi pentru faptele bisericesti”.

        Canonul 7 : Modalitatea de REINTEGRARE a fostilor eretici : unii cu declaratie scrisa de abjurare (arieni, macedonieni, sabatieni, novatieni, quartodecimani, si apoi se pecetluiesc cu Sf. Mir la frunte, ochi, nas, gura si urechi, rostind : Pecetea darului Sf. Duh. Pe ceilalti (eunomieni, montanisti, frigieni si sabelieni) ii primeste Biserica asa cum ii primeste „pe pagani”, cu treptele : crestin, catehumen, exorcizati, invatacei deprinzand scripturile si apoi botezati.

        OM INTUNECAT LA MINTE DE DIAVOL…

        ACESTIA PLECAU DE LA DREAPTA CREDINTA SPRE ARIENISM , IN GENERE… PLECAU FFF MULTI DIN TURMA SPRE ERETICI….AI VAZUT CE SCRIE ??? REINTEGRARE !!!!! …..E NORMAL CA ATUNCI CAND AI BOTEZUL LA ORTODOCSI SI PLECI PE URMA LA DRACI -CUM ZICETI VOI LA ALTE BISERICI, DACA TE POCAIESTI SI VREI SA TE REINTORCI LA DREAPTA CREDINTA TI SE FACE DOAR MIRUNGEREA SI VEI FI REINTEGRAT.

        UITE BRE DINULE, OM INTUNECAT DE DIAVOL LA MINTE, CUM SE PROCEDA PE TIMPUL ACELA…NU MAI VENI SMINTELI:

        Sfantul Bretanion, episcopul Tomisului se pare ca a fost ucenic al Sfantului Vasile cel Mare. A fost numit episcop al Tomisului in jurul anului 360 si a condus Biserica Tomisului pana aproape de anul 381. Date despre acest episcop avem de la Sozomen si Teodoret al Cirului. Astfel, Sozomen vorbeste de vizita imparatului arian Valens (364-378) la Tomis, in anul 369, pe cand se intorcea dintr-o expeditie impotriva gotilor. Autorul spune in „Istoria sa bisericeasca” ca imparatul a intrat in biserica episcopala si a cerut episcopului Bretanion sa intre in comuniune cu arienii pe care ii simpatiza, si sa slujeasca impreuna cu ei. Marele episcop a aparat dreapta credinta si „a vorbit imparatului cu indrazneala despre hotararile celor 318 Sfinti Parinti de la Sinodul I de la Niceea (325) impotriva lui Arie, pe care nu le putea calca”. Sfantul Bretanion a avut un rol important in redactarea si trimiterea documentelor cu privire la transferarea sfintelor moaste ale Sfantului Sava Gotul in Capadocia, la cererea Sfantului Vasile cel Mare. Bretanion este cel care a redactat actul martiric al Sfantului Sava Gotul.

        • dinu

          oarecare, m-ai speriat o clipa! Am crezut ca vrei sa discutam serios, pe texte… pana am ajuns la : „OM INTUNECAT LA MINTE DE DIAVOL…”, de acolo ti-am recunoscut „tusa” 🙂

        • dinu

          oarecare, intre Sinodul I din Sinodul II sunt 56 ani (bine, arianismul a fost reanatemizat si mai tarziu), deci, putem sa presupunem usor (adica si tu sau altii de p`aici) ca au fost „preoti arieni” care au fost botezati in erezia ariana (cel care avea 40 de ani la Sinodul I, avea 96 de ani la Sinodul II, deci botezase ceva pana la varsta aia). Lor, celor botezati in aceasta erezie li se recunostea botezul!!

      • dinu

        oarecare, nu vreau sa te smintesc, da` nu pot a sa ma abtin:

        De exemplu, în „Rânduiala” primirii latinilor în Biserica Ortodoxă, aprobată de „Sfântul şi Marele Sinod” din 1484 sub conducerea patriarhului Simeon al Constantinopolului, printre altele se spune: „Vrei tu, omule, să devii ortodox şi să te lepezi de toate dogmele ruşinoase şi străine ale latinilor, adică despre pogorârea Duhului Sfânt, căci ei greşit gândesc şi cred că El purcede şi de la Fiul, şi de slujirea cu azime şi de celelalte obiceiuri ale bisericii lor, care nu concordă cu Biserica sobornicească şi ortodoxă a Răsăritului?” (Ράλλη-Ποτλῆ, Σύνταγμα…, vol. 5, p.144).

  3. dinu

    Pe lângă Sinodul din 1484, la un alt Sinod important care a avut loc în Cipru în 1406, preşedintele Sinodului, Iosif Vrienios (al carui ucenic era Sf. Marcu Eugenicul), de asemenea foloseşte pentru confesiunea romană-catolică termenul de „biserică”. Acelaşi termen îl foloseşte şi patriarhul Ieremia al II-lea al Constantinopolului cu referire la luterani. Prin urmare, există destule texte dogmatice şi liturgice importante care admit folosirea termenului „biserică” cu referire la confesiunile eterodoxe.

    • oarecare

      DINULE, SUFLETE INCHINAT LA DIAVOL, VAD CA NU TE POTI ABTINE…. CA NU TE LASI …SI MAI GASESTI CATE UN SOFISM… EXACT CA DIAVOLUL LA CARE TE INCHINI … CARE SI-A DUS INGERII DUPA EL IN IAD SPUNAND CA DUMNEZEU NU POATE FI MILOSTIV SI DREPT IN ACELASI TIMP…CA DOAR ESTI SLUJITORUL LUI – IL IMITI..CUM PE NOI NE CONDUCE DUMNEZEU..PE TINE TE CONDUCE DRACUL…E NORMAL SA NU TE POTI ABTINE DE LA A FACE RAU SI DELA A GASI MEREU SOFISME.. DUMNEZEU SA TE LUMINEZE SI SA TE INTOARCA LA EL !!!

      DUPA CE AI CONSUMAT SOFISMUL CU BOTEZUL ARIENILOR E VALID…CA DOAR TI-AM ARATAT CAT ESTI DE INTUNECAT.. CA NU STI SA VEZI TERMENUL DE REINTEGRARE… ACUM VI CU ALTUL …TOT LA FEL DE IDIOT…

      NU MAI CITA DIN SOFISMELE APOSTAILOR TAI DRACI -PRUTEANU & DRACII ….CA NU TINE….CA DE ACEEA DOMNUL NE-A INVATAT SA NE UITAM LA ROADE , BAIETELE…CACI STIA CA VETI VENI CU TOT FELUL DE RAHATURI DRACESTI…ACOLO, LA ROADE, NU MAI INTRA SOFISMELE VOASTRE IMPUTITE…ZICE DOMNUL:

      14.Şi strâmtă este poarta şi îngustă este calea care duce la viaţă şi puţini sunt care o află.
      15. Feriţi-vă de proorocii mincinoşi, care vin la voi în haine de oi, iar pe dinăuntru sunt lupi răpitori.
      16. După roadele lor îi veţi cunoaşte ( MATEI 7, 14-16)

      CA SA INTELEGI …. NICIODATA SF PARINTI NU AU CAUTAT SA SE UNEASCA CU ERETICII… NICIODATA NU AU FACUT VALIDE TAINELE ERETICILOR ..NICIODATA NU AU LASAT CA ERETICII SA LE BOTEZE COPIII CA APOI SA LE TREACA IN CATASTIFELE PAROHIILOR ORTODOXE…NICIODATA NU AU LASAT ERETICII PANA LA SFARSITUL SF LITURGHII SA PARTICIPE, NICIODATA NU AU SCOS ECTENIA CATEHUMENILOR PE MOTIV CA NU MAI AU NEVOIE DE EA … NICIODATA N-AU LASAT CARMA ORTODOXIEI -PIDALIONUL PT A SE UNI CU DRACUL = TOATE ACESTEA DOVEDESC CA TERMENUL DE BISERICI ACORDAT IN ACEST SINOD TAHARESC, NUMIT DE SF PARINTI ASA… NU DE NOI…DOVEDESC TRADAREA LUI HRISTOS- CARE ESTE ORTODOX, SI CARE A SPUS PRIN SFINTII SAI CA EXISTA DOAR O SINGURA BISERICA, UNA SFANTA, SOBORNICEASCA SI APOSTOLEASCA . CEA ORTODOXA. CAP SEC.. INTUNECAT DE DRACU’

      DECI ‘BISERICI’ …. ARE ALT INTELES…AI INTELES ????…

      • dinu

        De asemenea vedem că monahii athoniţi îi primeau pe latini la slujbe pentru că, zice Grigorie Iviritul, „italienii şi noi avem acelaşi botez şi mărturisim aceeaşi Sfântă Treime, dar alte învăţături şi dogme diferă mult de ale noastre. Cele mai importante şi demne de dispreţ sunt proasta închipuire despre purcederea Duhului Sfânt şi folosirea azimelor, din cauza cărora, celelalte scaune patriarhale s-au despărţit de papa vechii Romei, şi această despărţire continuă până astăzi” (J.-B. Pitra, Analecta sacra, vol. VI, p. 247). Şi Theodor Balsamon, marele canonist bizantin, admite participarea eterodocşilor la slujbele noastre şi spune: „acesta este obiceiul Bisericii creştine soborniceşti ca atunci când sfinţiţii patriarhi slujeau la sărbători, veneau armeni şi latini, şi cu toată evlavia stăteau la Liturghie şi nimeni nu-i alunga. Iar atunci când ieşeau împreună cu ortodocşii se închinau şi, sărutând mâna patriarhului, primeau binecuvântare şi li se dădea anafură (antidoron). Patriarhii fiind ucenicii lui Hristos nu-i alungau afară când aceia veneau. Vă este destul că voi nu primiţi sfinţire de la ei, pentru că nu sunt ortodocşi şi despărţiţi. Dar dacă ei caută la voi sfinţire, voi nu trebuie să-i alungaţi, aşa cum am spus mai înainte” (Vezi Ράλλη-Ποτλῆ, Σύνταγμα…, vol. 4, p. 460). Aceeaşi poziţie o avea şi patriarhul Dositei al Ierusalimului (sec. XVII), care într-o scrisoare către Mihail al Belgradului spune: „Când în biserica noastră vin să asculte Liturghia armenii, nu-i alungaţi, pentru că aceasta contravine canoanelor. Dar întrucât sunt armeni, ei nu trebuie să se împărtăşească cu Preacuratele Taine, dar să ia anafură (antidoron) nu-i împiedicaţi…”.

        • oarecare

          DINU,

          ESTI IRECUPERABIL… IMI PARE RAU DE SUFLETUL TAU PIERDUT PT DUMNEZEU… NU RASPUNZI LA INTREBARILE MELE DEOARECE NU AI CE RASPUNDE…JALNIC …COMENTARIUL TAU…. CA SI ACTIUNEA TA PE ACEST SITE…

      • dinu

        EXISTA DOAR O SINGURA BISERICA, UNA SFANTA, SOBORNICEASCA SI APOSTOLEASCA . CEA ORTODOXA. Mai, mai tu ai citat de la Sfantul si Marele Sinod… Ce faci, te sucesti…? 🙂

        • oarecare

          ESTI DUS CU TOTUL LA DRACI, BAIETE !!!!! TU CHIAR NU VREI SA GANDESTI !!!! CUM POTI SA SPUI ASA CEVA ???? AI UN TUPEU DE DRAC …. NU ITI ESTE FRICA DE DUMNEZEU ???

          DACA NU AU HAR CUM POT FACE VALID BOTEZUL ????? SE POGOARA DUHUL SFANT LA DRACI ???? SPUNE CAP INTUNECAT DE DRACI !!!

          NU EXISTA DECAT UN SINGUR BOTEZ- CEL ORTODOX !!!!! NUMAI ACOLO SE POGOARA DUHUL SFANT !!! NU LA DRACI CU ”CHIP DE LUMINA” !!!!!

          “Este un Domn, o Credinta, un Botez.” (Efeseni 4:5) – DOAR LA ORTODOCSI !!!!

          Sinodul din ( Africa) aprox an 230-250 … :

          Episcopul Ciprian la acest Sinod spune intr-o scrisoare: „referitor la botezul profan al ereticilor, si la juramintul pe care l-am facut: fiind de aceeasi opinie, asa cum am fost si in ocaziile anterioare, ca eretici care vin la Biserica trebuie sa fie botezati si sfintiti cu botezul Bisericii.” Ereticii, negasindu-se in Bise­rica, nu pot savarsi valabile sfintele taine, pentru ca nu au har.

          NU ESTE VALID BOTEZUL CATOLICILOR CARE SE STROPESC CU APA, SAU ALE ALTOR SECTE, ASA CUM VRETI VOI APOSTATII SA SPUNETI … RASTALMACITI LUCRURI ASA CUM S-A SPUS IN SF EVANGHELIE !!!

          DESPRE ASTA E VORBA, BAIETE..VOR INCEPE DRACII SA NE ”BOTEZE” COPIII.. SI TU VII AICI SA SPUI CA POT…

          VAI DE TINE! CEL CE RECUNOASTE BOTEZUL DRACILOR ( ERETICILOR ) NU MAI ARE DUHUL SFANT !!!!

          DRACUL FACE BALET PE LANGA CANOANE, LEGILE LUI DUMNEZEU CA SA LE INTERPRETEZE GRESIT …ASA A FACUT TOT TIMPUL…UNEORI A PUTUT SA GASESASCA O PORTITA CA SA SMINTEASCA…DAR NICIODATA NU VA PUTEA PACALI PE CEI CARE FAC ASCULTARE DE DUMNEZEU…DUMNEZEU II VA PROTEJA PE ACESTIA..TURMA VA FI MICA…

          A SPUS DOMNUL : Fiţi treji, privegheaţi. Potrivnicul vostru, diavolul, umblă, răcnind ca un leu, căutând pe cine să înghită ( PETRU 5:8 )

          UITE SINODUL DE LA TRULLO ( ANUL APROX 300 ) SI TU VI SA SPUI CA POT BOTEZA CATOLICII COPII NOSTRI…

          Canonul 50: „cine nu foloseste 3 scufundari (episcopul) sa fie dat afara.” (4)
          Canonul 68: „ unul botezat de un episcop, presbiter sau un diacon, ordinat numai de doua ori, nu este valabil”. (5) Trebuia sa fie ordinat de trei ori, in numele Tatalui, Fiului si al Duhului Sfint.

          AI AUZIT BRE DINULE ??? SCUFUNDARI !!!!! NU PUI LA SOCOTEALA CA SECTANTII TAI SUNT SLUJITORII DRACULUI CARE VIN IN CHIP DE LUMINA…NUMAI DACA TE UITI PUTIN LA CANOANE VEZI…BRE INSELATULE !!!

          UITE SI DIN MOLIFTELNICUL NOSTRU SPUNE CA NU SUNT VALIDE TAINELE LOR – CA SINT DRACESTI … NUMAI TIE SI APOSTATILOR TAI LE PLAC.. CA DOAR VOI VA INCHINATI DRACULUI :

          RÂNDUIALA RUGĂCIUNII cum se cuvine a primi la credinţa ortodoxă pe ereticii luterani, calvini, baptişti, ori alţii

          Având preotul binecuvântare de la arhiereul său, întâi întreabă pe catehumen de toate eresurile lui, apoi îl învaţă şi-l întăreşte în credinţa orto- doxă şi la urmă îi porunceşte să-şi mărturisească toate păcatele sale din copilărie. Şi după mărturisire nu-i dă îndată iertare de păcate, ci-i porunceşte să stea la uşa bisericii din afară, iar preotul, luându-şi epitrahilul şi felonul, vine de stă la uşa bisericii, şi-i porunceşte să stea în genunchi, apoi îl întreabă aşa:

          Întrebare: Voieşti a te lepăda de blestematele eresuri ale luteranilor (sau ale calvinilor, baptiştilor, ori alţii), în care ai fost până acum?
          Răspuns: Voiesc.
          Întrebare: Voieşti să fii şi să trăieşti în unire cu credinţa ortodoxă?
          Răspuns: Voiesc.

          Apoi ridicându-l, îl binecuvintează pe frunte de trei ori, zicând: În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin. Şi punând mâna pe capul lui zice: Domnului să ne rugăm. Şi citeşte rugăciunea cea dintâi de la catehumen: În numele Tău, Doamne Dumnezeule al adevărului…; Apoi prima lepădare: Să te certe pe tine diavole, Domnul… Şi apoi următoarele două lepădări, iar după terminarea acestora, îl scoală ridicându-l de mâna cea dreaptă: Deşteptă-te cela ce dormi, şi te scoală din morţi şi te va lumina Hristos. Iar acela ridicându-se, preotul îi zice lui:

          Întoarce-te către apus şi cu adevărat din toată inima ta să te lepezi de satana, şi de toate eresurile luteranilor (sau ale calvinilor, baptiştilor, ori alţii), ca să mărturiseşti curat credinţa Ortodoxă.
          Iar el întorcându-se spre apus cu mâinile în jos, preotul îl întreabă: Întrebare: Fiule, te lepezi de satana şi de toate lucrurile lui şi
          de toţi îngerii lui şi de toată slujirea lui şi de toată trufia lui?
          Răspuns: Mă lepăd de satana şi de toate lucrurile lui şi de toţi îngerii lui şi de toată slujirea lui şi de toată îngâmfarea lui.
          Întrebare: Te lepezi de toate eresurile luteranilor (sau ale
          calvinilor, baptiştilor, ori alţii), ca de ale unor potrivnici ai lui Dumnezeu şi ai adevărului, şi ca pe unele ce sânt pierzătoare de suflet, le defaimi şi le afuriseşti pe ele?
          Răspuns: Mă lepăd de toate eresurile luteranilor (sau ale
          calvinilor, baptiştilor, ori alţii), de ale unor potrivnici ai lui Dumnezeu şi ai adevărului, şi ca pe unele ce sânt pierzătoare de suflet, le defaim şi le afurisesc pe ele.
          Întrebare: Te lepezi de toate căpeteniile eresurilor şi cei împreună cu aceia şi de adunarea, de obiceiurile şi de toţi învăţătorii lor şi ca de nişte potrivnici ai Sfintei Biserici Ortodoxe, îi afuriseşti pe ei?
          Răspuns: Mă lepăd, şi îi afurisesc pe ei.

          Apoi îi zice: Întoarce-te către răsărit şi te mărturiseşte
          Domnului, către Care ai alergat.

          Iar el întorcându-se spre răsărit, preotul îi zice:

          Întrebare: Te-ai lepădat de satana şi de toate eresurile luterane
          (sau calvine, baptiste, ori altele)?
          Răspuns: M-am lepădat.
          Întrebare: Crezi întru unul Dumnezeu, Care este în Sfânta Treime slăvit şi închinat: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, şi ca unui Împărat şi Dumnezeu, te închini Lui?
          Răspuns: Cred întru unul Dumnezeu, Care este în Sfânta
          Treime slăvit şi închinat: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, şi ca unui
          Împărat şi Dumnezeu, şi mă închin Lui.

          Şi îndată făcând închinare până la pământ, citeşte Simbolul Credinţei: Cred întru unul Dumnezeu…, tot până la sfârşit, apoi preotul, zice:

          Binecuvântat este Dumnezeu, Care voieşte ca toţi oamenii să
          se mântuiască şi la cunoştinţa adevărului să vină; fie binecuvântat în veci. Amin.

          Şi îndată preotul, dându-i capătul epitrahilului în dreapta, îi zice:

          Intră în Biserica lui Dumnezeu, că te-ai depărtat de la înşelăciunea eresului luteran (sau calvin, baptist, ori altele) şi să ştii că te-ai izbăvit din lanţurile morţii şi din pieirea cea veşnică;
          şi acum leapădă toată nedreapta rătăcire a ereticilor şi cinsteşte pe Domnul Dumnezeu Tatăl atotţiitorul, şi pe Iisus Hristos, Fiul Lui, şi pe Sfântul Duh, unul Dumnezeu viu şi adevărat; pe Sfânta Treime cea de o fiinţă şi nedespărţită.

          Şi acestea zicând, îl duce în biserică, ţinându-se cu mâna de epitrahil; şi ajungând înaintea amvonului, unde este pregătită Sfânta Evanghelie şi Sfânta Cruce, se opreşte şi îndată lasă epitrahilul din mână; iar cei ce merg cu dânsul citesc Psalmul 66: Dumnezeule, miluieşte-ne şi ne binecuvintează… Şi după terminarea Psalmului, preotul porunceşte să îngenuncheze înaintea Sfintei Evanghelii, şi făcând aceasta, preotul zice stihurile acestea:

          Trimite-vei Duhul Tău şi se vor zidi toate şi vei înnoi faţa pă- mântului.
          Întoarce-te acum, Doamne, şi Te milostiveşte spre robul Tău. Fi-vor cele colţuroase drepte şi cele ascuţite căi netede. Mântuieşte pe robul Tău, Dumnezeul meu, pe cel ce nă-
          dăjduieşte spre Tine.
          Fii lui turn de tărie în faţa vrăjmaşului. Cu nimic să nu sporească vrăjmaşul asupra lui, şi fiul nelegiuirii să nu adauge a-l strivi pe el.
          Doamne, auzi rugăciunea mea, şi strigarea mea la Tine să
          vină.

          După acestea, îndată zice: Domnului să ne rugăm. Doamne miluieşte. Preotul cu toată umilinţa, citeşte această rugăciune:

          Doamne, Dumnezeule atotţiitorule, unule sfinte, Care întru sfinţi Te odihneşti şi pentru nemăsurată iubirea Ta de oameni, totdeauna celor ce greşesc le dai chip de pocăinţă
          şi celor rătăciţi din adevăr, cale dreaptă, ca să Te cunoască pe
          Tine unul adevăratul Dumnezeu, Care eşti în Treime slăvit şi închinat, arătând că voieşti ca nici unul dintre dânşii să nu piară,
          ci toţi să se mântuiască şi la cunoştinţa adevărului să vină, mulţumim Ţie, Te slăvim şi Te mărim, că şi acum în inima acestei făpturi cuvântătoare (N) i-ai strălucit lumina cunoştinţei Tale celei adevărate, şi ca dintr-un somn l-ai sculat pe dânsul din înşe- lăciunea eresului celui pierzător şi către sfânta şi apostoleasca Ta Biserică l-ai învrednicit a scăpa. Deci, o, Stăpâne, cu umilinţă mă rog, străluceşte deplin în inima lui lumina harului Sfântului Tău Duh, spre a se lumina cu cunoştinţa cea adevărată a Sfintei Tale Evanghelii. Dă-i lui ca, fără făţărnicie, neclintit şi fără înşelăciune, să se unească cu Sfânta Ta Biserică, să se scârbească şi să lepede toate eresurile cele pierzătoare de suflet; să primească cu adevărat, să mărturisească şi tare să ţină credinţa ortodoxă. Uneşte-l cu turma Ta cea aleasă, uneşte-l cu Sfânta Ta Biserică, fă-l vas cinstit şi locaş Sfântului Tău Duh, ca printr- Însul fiind ocârmuit şi povăţuit, să păzească sfintele Tale porunci şi, făcând voia Ta cea bună cu bunăplăcere şi cu desăvârşire, să se învrednicească a lua bunurile Tale cele cereşti împreună cu toţi care au bineplăcut Ţie. Că Tu eşti Dumnezeul milelor şi al îndurărilor şi al iubirii de oameni, Care voieşti ca toţi oamenii să se mântuiască, şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

          Şi după rugăciune, preotul îi porunceşte să se ridice, zicând:

          Scoală-te, stai bine, stai cu frică, şi rosteşte cu adevărat credinţa ortodoxă, şi afuriseşte toate eresurile, ca să fii iertat şi dezlegat de legătura blestemului şi de toată dezbinarea, şi te vei face părtaş Bisericii lui Hristos.

          Iar el ridicându-se, zice această mărturisire a credinţei ortodoxe:

          Eu (N) cred cu credinţă tare şi fără nici o îndoială şi ca singur adevăr mărturisesc toate împreună şi fiecare în parte, cele cuprinse în Simbolul credinţei ortodoxe,
          întocmit de sfintele Soboare A-toată-lumea, pe care sfânta, soborniceasca şi apostoleasca Biserică Ortodoxă le ţine şi le măr- turiseşte.

          Şi îndată citeşte Simbolul Credinţei: Cred întru unul Dumnezeu…

          După aceea zice:

          Mărturisesc cele şapte Sfinte Taine ale Sfintei Biserici, adică:
          Botezul, Mirungerea, Mărturisirea, Împărtăşirea, Sfinţirea untdelemnului, Preoţia şi Cununia legiuită, prin care cei ce le primesc iau har; pe toate acestea pe care Biserica Răsăritului le mărturiseşte şi învaţă, le primesc şi eu.
          Mărturisesc că la Dumnezeiasca Liturghie se aduce lui
          Dumnezeu jertfă pentru cei vii şi pentru cei morţi.
          Mărturisesc că sub forma pâinii şi a vinului este tot şi întreg
          Mântuitorul Hristos.
          Mărturisesc că sânt trei cete ale sufletelor celor ce se duc din această lume:
          Cea dintâi este a Sfinţilor care se duc la cer şi împărăţesc cu Hristos, pe care se cuvine a-i cinsti şi a-i chema, ca pe cei ce se roagă lui Dumnezeu pentru noi, şi ale căror moaşte se cuvine a le cinsti.
          Cea a doua este cea a sufletelor necredincioşilor păgâni, a ereticilor, creştinilor ce au trăit păgâneşte şi au murit nepocăiţi, a cărora parte este iadul şi focul gheenei; căci precum sfinţii din parte iau acum răsplătire, aşteptând a primi bucuria cea deplină cu trupul la a doua venire a Domnului nostru Iisus Hristos, când vor învia morţii, aşa sufletele acelea se pedepsesc numai în parte şi nu se află cu totul în munci, ci aşteptă a-şi primi munca cu trupul după judecata cea nepărtinitoare, prin hotărâre veşnică.
          A treia ceată de suflete este a celor care au murit în pocăinţă, dar grăbindu-i moartea, n-au apucat a-şi face canonul pentru păcatele lor; pentru care şi Sfânta Biserică prin jertfa cea fără sânge a Izbăvitorului lumii, Stăpânului nostru Hristos, cu rugăciuni cu posturi, cu milostenii şi cu alte binefaceri, pleacă spre milă pe Dumnezeu, şi le iartă păcatele.
          Cred şi mărturisesc că sfintele icoane ale lui Hristos, ale Fecioarei Maria, Născătoarea de Dumnezeu, şi ale sfinţilor, se cuvine a le cinsti.
          Asemenea făgăduiesc şi mă jur că voi ţine cu neabatere şi neclintire credinţa ortodoxă, fără care nimeni nu se poate mântui. Aşa mă rog să-mi ajute mie Dumnezeu prin această Sfântă şi dumnezeiască Evanghelie. Amin.

          Şi îndată îi dă preotul Sfânta Evanghelie de o sărută şi apoi zice: Bi- necuvântat este Dumnezeu, Cel ce a binevoit aşa. Îi mai zice şi acestea:

          Pleacă genunchi Tăi înaintea lui Dumnezeu, pe Care l-ai mărturisit, şi de la Care îţi vei lua iertarea păcatelor.

          Iar el îngenunchind şi cu capul plecat în jos, preotul având binecu- vântare de la arhiereul său, citeşte următoarea:

          RUGĂCIUNE

          Domnul şi Dumnezeul nostru Iisus Hristos, Cel ce a dat Apostolilor Săi cheile împărăţiei cerului şi, prin harul Său, toată puterea de a lega şi a dezlega oamenii pe
          pământ de păcate, Acela însuşi pentru negrăită mila Sa, să te ierte
          şi să te dezlege pe tine. Şi eu nevrednicul preot, cu puterea ce-mi este dată, te iert şi te dezleg pe tine, fiule (N) de legătura ju- rământului, de toată dezbinarea, de toate păcatele tale, şi te împreunez cu cei credincioşi şi te unesc cu trupul Bisericii lui Hristos prin împărtăşirea cu dumnezeiescul Botez, în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.

          Şi aceasta făcându-se, preotul zice către dânsul:

          Scoală-te frate, şi ca un credincios al lui Hristos roagă-te Lui, împreună cu noi, ca să te învrednicească pe tine, prin baia Sfântului Botez, să iei harul Sfântului Duh.

          Apoi se pregătesc cele trebuincioase Botezului. Iar el ridicându-se, stă cu toată umilinţa.

          CA SA-TI FIE CLAR :

          Sfintele Sinoade ecumenice II, V , VI, randuiesc ca cei ce nu sunt botezati prin trei afundari si ridicari si nu cheama la fiecare afundare un nume din dumnezeiestile ipostasuri, ci sunt in alt oarecare chip botezati, cand vin la ortodoxie, sa fie primiti ca nebotezati.

          ACUM LE-AU SCOS APOSTATII TAI DIN MOLIFTELNICE …

          UITE PT TINE SI APOSTATII TAI CE SPUNE SFANTUL EFERM SIRUL:

          Sfîntul Efrem Sirul (+379)
          „Vai acelora care se întineazã cu blasfemiatorii eretici! Vai acelora care batjocoresc Dumnezeiestile Scripturi! Vai de cei cîti murdãresc sfînta credintã cu eresuri sau încheie vreo întelegere cu ereticii!
          Atunci, la a doua venire a Domnului, se va cere de la fiecare din noi mãrturisirea credintei si unirea Botezului. Si dacã am pãstrat credinta curatã de orice eres si pecetea nestearsã si haina neîntinatã… Se cuvine ca toti cei ce se apropie de Dumnezeu si vor sã se învredniceascã vietii celei vesnice, sã pãzeascã mai înainte de toate Credinta Ortodoxã neîntinatã. Dar nu trebuie sã fie trãdatã nepretuita comoarã a credintei nici în schimbul dobîndirii vreunei vrednicii, nici pentru lingusirile ocîrmuitorilor, nici pentru a evita frica de ei.”
          „Cuvine-se deci, sã dispretuim orice ostenealã pentru dreapta mãrturisire a Domnului nostru Iisus Hristos… Sã fugi de purtarea familiarã fatã de schismatici si eretici! Mai mult, sã te feresti de erezia acelora care Îl despart în douã pe unicul nostru Domn Iisus Hristos! Acestia cred în chip contrar celor 318 Sfinti Pãrinti care s-au întrunit la Niceea.”
          „Pe eretici, ca pe niste blasfemiatori si vrãjmasi ai lui Dumnezeu, Scriptura nu i-a numit oameni, ci cîini si lupi si porci si antihristi, dupã cum zice Domnul: Nu dati cele sfinte cîinilor! (Matei 7:6). Si Ioan zice cã multi antihristi s-au arãtat (I Ioan 2:18). Pe acestia deci, nu se cuvine sã-i iubim, nici sã ne întretinem cu ei, nici sã ne rugãm împreunã cu ei, nici sã mîncãm împreunã, nici sã-i primim în casã, nici sã-i salutãm, ca sã nu ne facem pãrtasi faptelor lor celor viclene.”
          „Pãcatul fãrã iertare e fapta care se îndreaptã împotriva Duhului Sfînt si pãcatele tuturor ereticilor, pentru cã au blasfemiat si blasfemiazã pe Duhul Sfînt. Acestora nu li se va ierta pãcatul nici în viata aceasta, nici în viata ce va sã fie, pentru cã s-au opus lui Dumnezeu Însusi, de la Care se dã izbãvirea.”

          ITI DAU UN SFAT : MAI BINE ITI ESTE SA NU FACI COPII DECAT SA-I DUCI PE LA ERETICI CA SA ARATI LUMII CE DESTEPT ESTI TU..

          • dinu

            Ai folosit numele „vrajmasului”, tatal minciunii, doar in comentariul de mai sus de 11 ori!!! Mai departat de Biserica cum esti tu si alti sectanti de p` aici nu cred ca ai cum sa fii. Nu sunt teolog; un teolog nu are ce sa discute vreodata cu unii ca voi (din lipsa de timp, desigur). Am fost unul care a militat sa se iasa, in conferinte, si sa se explice, sa se raspundala intrebari in ceea ce priveste documentele Sinodului din Creta; mare greseala…! Voi nu vreti decat sa va urlati frustrarile ignorante, neputintele…
            Alegeti si citati canoane ale Sinoadelor, iar pe altele le ignorati, nestiind ca aceasta este erezie. Tineti cu acrivie si scumpatate un inchipuit antiecumenism, si jertfiti tot, cu o nesfarsita „iconomie”, rupandu-va de Biserica Lui Hristos.
            Vedeti numai erezii si eretici in jurul vostru si asta arata cat de bolnav este ochiul vostru, spuneti ca sunteti „ai Lui Hristos” si scuipati pe Biserica Lui. Nu strambati chipul Lui Dumnezeu din voi cu ura impotriva oamenilor, de orice credinta, religie, culoare, limba ar fi… Nu aveti cum sa fiti „urmatori Lui Hristos” fiind tulburati.
            Mergeti si va spovediti si Dumnezeu sa se miluiasca de noi. Amin.

        • oarecare

          CE-TI MAI PLACE SA RASTALMACETI LUCRURI, BAIETE !!! CINE TE INVATA ? :))

      • dinu

        cristian

        citatul din Sf Marcu l-am dat dintr-un articol al par. Petru Pruteanu despre Sinodul din Creta (de pe teologie.net), care parinte l-a luat din intemeierea Petriarhiei Ierusalimului cu privire la documentul „Relatia Bisericii Ortodoxe…” (sau cum se numea…). Catolicii, si mai ales protestantii sunt eretici, dar… sunt eretici si eretici. Sinoadele Ecumenice si Locale ii imparteau pe acestia (pe eretici), din punct de vedere al primirii sau reprimirii in Biserica Ortodoxa diferit; pe unii ii primeau doar prin mirungere, pe altii ii botezau, pe altii ii botezau dupa o perioada mai mare sau mai mica de catehumenat samd. Daca ii primeau doar prin mirungere (can. 7, Sinodul II) insemna ca le recunosteau botezul… Si cui, arienilor, ereticii prin definitie :-).

        • dinu

          Daca nu mai putem avea dialog cu catolicii cu cine am putea? Cu protestantii, care sunt pe coclauri tare…? Sunt secte protestante cu care nici nu poti sa te certi/polemizezi ca nici macar nu au inchegata o ecleziologie, un crez, o marturisire, ceva! Papa e anticristul…? Mira-m-as! Nu e prea facil…?

        • Cristian

          @dinu

          1. „citatul din Sf Marcu l-am dat dintr-un articol al par. Petru Pruteanu despre Sinodul din Creta (de pe teologie.net), care parinte l-a luat din intemeierea Petriarhiei Ierusalimului ” – daca se poate link-ul, te rog, sa vedem si noi despre ce e vorba. Altfel ramane la fel de neclar.

          2. Despre primirea ereticilor in Biserica eu nu am afirmat nimic.

          3. „Daca nu mai putem avea dialog cu catolicii cu cine am putea?” – a venit vreun catolic sau protestant sa caute Adevarul cu inima curata si l-au alungat cumva ortodocsii? Nu cred. Numai ca asa zisele dialoguri din ultima suta de ani dintre reprezentantii „Bisericilor” nu se fac cu inima curata, ci cu multa viclenie. Au venit cumva delegatiile catolicilor la dialoguri spunand ca sunt pregatiti sa renunte la vreuna din multiplele lor erezii? Si oricum, trebuie sa renunte la toate. Altfel tot degeaba.
          Sfantul Grigorie Palama asemana pe romano-catolici cu elefantul cazut. Elefantul care cade nu se mai poate ridica, de aceea doarme in picioare. La fel si adunarea romano-catolica a cazut si nu se mai poate ridica.

          • dinu

            cristian

            punctul 5.
            http://www.teologie.net/2016/06/26/cu-ce-ne-am-ales-dupa-sinodul-din-creta/

            Eu te intreb (ca sa aflu, nu iscodesc) ce a schimbat Biserica Ortodoxa in randuielile ei, in intemeierea ei, de cand cu dialogurile cu catolicii (astea de sec. XX)?
            Eu pot sa-ti arat ce au schimbat catolicii (ori te astepti sa vina papa si sa zica: ne-am inselat amarnic in ultima mie de ani, primiti-ne si pe noi ratacitii… in secunda doi se vor sminti 2 miliarde de oameni-sau cati sunt… nu merge asa, gandeste-te)!

          • oarecare

            DINU,
            TI-AM MAI SPUS SA NU MAI CITEZI DIN PRUTEANU & DRACII CA N-ARE SENS…LASA SOFISMELE DRACULUI LA EL, NU LE ADUCE PE AICI…
            TU UITA-TE BAIETE LA ROADE, ASA CUM TE-A INVATAT DUMNEZEU…DACA ESTI AL LUI..

            NUMAI CA TU NU ESTI…

            DE CATE ORI SA-TI SPUN ????

            ROADA DUPA APOSTAZIA DIN CRETA E FAPTUL CA IMEDIAT CATOLICII POT BOTEZA COPIII ORTODOCSI !!!!! SI APOSTATII TAI LE VALIDEAZA …LE INREGISTREAZA IN PAROHIILE NOASTRE CA FIIND VALIDE

            SA-TI REIMPROSPATEZ MEMORIA 🙂

            CITESTE CU LUARE AMINTE :

            ANTENA 3 ne informează că: Papa Francisc a modificat legislaţia bisericii catolice. Preoţii catolici vor putea boteza copiii ortodocşi. Dar asta nu e tot.

            Papa Francisc a adoptat recent o serie de modificări în legislația Bisericii Catolice. Schimbările privesc practici pentru slujirea nu doar a catolicilor răsăriteni, ci și a membrilor Bisericilor Ortodoxe atunci când nu este disponibil un preot din Biserica lor.

            „Unul dintre canoanele răsăritene adoptate pentru Biserica de rit latin spune că atunci când nu este disponibil un preot ortodox, un preot catolic poate boteza un copil ai cărui părinți sunt membri ai unei Biserici Ortodoxe și intenționează să își crească copilul ortodox. Într-o astfel de situație, Botezul nu va fi înscris în registrul de Botezuri al parohiei catolice; părinții vor primi un certificat oficial și vor înregistra Botezul copilului lor mai târziu, într-o parohie ortodoxă” a explicat Episcopul Arrieta, potrivit catholica.ro.

            Modificările la CIC mai specifică faptul că Episcopii de rit latin pot da preoților „facultatea de a binecuvânta căsătoria credincioșilor creștini dintr-o Biserică Răsăriteană care nu este în comuniune deplină cu Biserica Catolică, dacă aceștia o cer în mod benevol.”

            De asemenea, un cuplu latino-răsăritean este liber să decidă în care Biserică să își înscrie copiii; dacă nu pot cădea de acord, copilul devine membru al Bisericii tatălui. Dacă ambii părinți sunt catolici răsăriteni, chiar dacă copilul este botezat într-o parohie de rit latin, în registrul baptismal trebuie să se scrie că copilul este catolic răsăritean, și să se specifice cărei Biserici îi aparține.

            Ştirea a fost publicată pe 16.09.2016. Puteţi citi materialul la adresa: http://www.antena3.ro/actualitate/religie/papa-francisc-a-modificat-legislatia-bisericii-catolice-377002.html

            ITI PLACE BRE , DINULE ????

    • dinu

      Ia uite „troaca”:
      Sf. Marcu Eugenicul se adresa frumos romano-catolicilor şi considera că „Îl avem pe acelaşi Hristos şi aceeaşi credinţă…, şi cinstim aceeaşi Treime…” (Μάρκου Ἐφέσου Εὐγενικοῦ, Τῷ μακαριωτάτῳ Πάπῳ τῆς Πρεσβυτέρας Ρώμης, Τὰ εὑρισκόμενα ἅπαντα, vol. 1, p. 197 şi urm.).

      Daca sinoadele sunt troace, iti dai seama cam pe unde esti… Mai vreti?

      • Cristian

        Daca a spus asta Sf. Marcu, a spus-o cu siguranta inaintea Sinodului. Pentru ca el a plecat la Florenta hotarat sa se uneasca cu „fratii” catolici dar s-a intors de acolo vas ales al Duhului Sfant, invatand ca de latini sa fugiti ca de serpii cei veninosi. Iata ce spunea cam la un an dela inceperea Sinodului Ferrara-Florenta:
        „„Biserica noastră,” spuse Marcu, „a păstrat tăcerea asupra acestui lucru, fiindcă latinii sunt mai puternici şi mai numeroşi decât noi; dar noi de fapt am rupt toate legăturile cu ei tocmai fiindcă sunt eretici!!.[197] Pacea cu ei se poate reface numai atunci când se vor lepăda de adăugirea la Crez şi vor primi învăţătura noastră despre purcederea Duhului Sfânt.” „Dar atunci,” întrebă Împăratul, „cum răspunzi mărturiilor Părinţilor Latini înfăţişate de către latini?” Marcu răspunse: „Nu sunt încredinţat că ele sunt cu adevărat cuvintele unor Sfinţi Părinţi. Noi nu avem nici una din scrierile lor.” Mai apoi, în timpul aceleiaşi discuţii, Marcu adăugă că „mărturiile latine ale Părinţilor trebuie comparate cu mărturia lui Maxim Mărturisitorul asupra credinţei Bisericii Romei şi, de asemenea, cu mărturiile Sinoadelor Ecumenice.” (Ivan Ostrumov – Istoria Sinodului dela Ferrara-Florenta)

        • dinu

          Cristian, inainte de Ferrara-Florenta, Sf. Marcu nu era vas ales al Duhului Sfant…? Nu-i numea pe catolici frati intre ghilimele. Pentru cine citeste cartea lui Ostrumov, latinii, folosindu-se de scolastica lor, de cele mai multe ori vicleana, citau fara sa numeasca Parintii sau opera citata (de aceea Sf Marcu, fara sa dea un verdict, cum se face p`aici, spunea ca „marturiile latinilor trebuie comparate cu marturia lui Maxim Marturisitorul si a Sinoadelor…”).
          Important este: s-a intalnit Sf. Marcu cu latinii ca sa se uneasca, s-a intalnit! Pentru talibanii de pe site asta este de ajuns ca sa fie eretic, ecumenist, papistas. Si care era contextul sinodului? Sa obtina ajutorul imparatilor apuseni pentru apararea Constantinopolului si a Bizantului impotriva iminentei asedieri otomane (de altfel Constantinopolul a cazut cativa ani mai tarziu, parca 1439 sinodul, pana la 1453).

        • oarecare

          CRISTIAN , ASTUIA II CAD IN CAP PROPRILE CUVINTE… I SE POTRIVESTE DIN PLIN VORBA DOMNULUI :

          „Nu dati cele sfinte cainilor, nici nu aruncati margaritarele voastre inaintea porcilor” ( MATEI 7:6 )

        • Cristian

          @dinu

          1. Intr-adevar era vas ales al Duhului Sfant si inainte de Sinod (am citit cartea lui Ostrumov de prea mult timp), caci se spune asa: „Curând după sosirea sa la Ferrara, Marcu al Efesului, la îndemnul Cardinalului Giuliano, hotărî să scrie o scrisoare de mulţumire Papei pentru adunarea Sinodului, în care observa că, dacă Biserica Romei doreşte să şi sfârşească la fel de bine cum a început, atunci trebuie să se lepede de învăţătura asupra purcederii Duhului Sfânt şi să nu mai săvârşească Liturghia cu azime. Auzind aceasta, Împăratul fu cât pe ce să-l supună pe Marcu judecăţii Sinodului Grec pentru că a îndrăznit să înfăţişeze asemenea gânduri latinilor.”
          si
          „Cel dintâi între Episcopii greci în privinţa învăţăturii, tăriei de caracter şi ortodoxiei era Marcu, Mitropolitul Efesului. Născut la Constantinopol, primise în tinereţe o educaţie potrivită vârstei sale, afierosindu-se îndeosebi studiilor teologice şi artei ritoriceşti. Era mai-marele şcolii din Constantinopol[52] şi dobândise un renume aşa de mare pentru cuvântările sale, încât mulţi oameni din alte ţinuturi îi cereau adesea să le scrie câte un Cuvânt pentru o anumită prăznuire.[53] Făcând parte din kliros-ul Bisericii celei Mari din Constantinopole, a ales să se retragă din lume şi a intrat în Mănăstirea din Mangana. Aici, într-o chilie singuratică, nevăzut nici măcar de rubedeniile sale, a făcut din cercetarea Sfintelor Scripturi şi a Scrierilor Părinţilor singura şi cea mai plăcută lucrare a minţii şi inimii sale.[54] Aşa a ajuns Marcu să dobândească cunoaşterea amănunţită a temeiurilor Credinţei Ortodoxe.”

          2. Ghilimelele de la „fratii” catolici imi apartin, nu am spus ca sunt ale Sfantului Marcu.

          3. Citatul: „Îl avem pe acelaşi Hristos şi aceeaşi credinţă…, şi cinstim aceeaşi Treime…” dat de tine este extras din context, context care cu siguranta lamureste problema. Poate postezi paragrafele cu pricina in integralitatea lor. Greu de crezut ca un om care ajunsese „să dobândească cunoaşterea amănunţită a temeiurilor Credinţei Ortodoxe” putea afirma ca si catolicii cinstesc aceeasi Treime fara a continua macar cu precizarile de rigoare cu privire la Filioque, de vreme ce inca dela inceputul Sinodului le cerea sa se lepede de erezia asta.

          4. S-a dus intr-adevar Sf. Marcu sa se intalneasca cu catolicii, nadajduind sa implineasca unirea prin aducerea catolicilor la Adevar, Adevar dela care nu s-a abatut nici o iota. Si s-a dus obligat cumva de Imparat datorita contextul geo-politic – dar noua cine ne sta de 100 si ceva de ani la portile cetatii de suntem asa de „ravnitori” sa mergem sa ne intalnim cu ei? Au cerut ei cumva sa se intoarca la Ortodoxie si nu stiu eu? Oricum, Sf. Marcu ne-a lamurit definitiv cu cine avem de-a face cand vorbim de „fratii” catolici, si de atunci nu a mai existat nicio intiativa sau raspuns din partea Bisericii Ortodoxe la apelurile ereticilor de a se impaca, uni, etc. Si asa, dintr-o data, acum vreo suta de ani, fara sa fie turcii la porti, i-a apucat nebunia dialogurilor. Si au ajuns sa spuna (expl. Busan) ca nu se mai stie care-i Biserica infiintata la Cincizecime. Asa ca e o (mare) diferenta intre Sf. Marcu si participarea lui la Ferrara-Florenta si ereticii ecumenisti de azi. Ei spun, de exemplu, ca la aceste dialoguri „tin cu dintii” de dogma Ortodoxa, singura care pastreaza nealterat Adevarul Bisericii lui Hristos, si ca nu fac nicidecum sincretism religios, dar in acelasi timp nu-i plaseaza pe eretici in afara Bisericii, de care ar apartine totusi „ne-deplin” (vezi, din pacate, si pr. Staniloae)!?? Adica pleaca la drum cu (cel putin) o erezie ecleziologica in bagaj, dar sustin ca se duc sa apere dogma Ortodoxa autentica!
          Din cate am citit si vazut, ecumenistii pot, cu greu ce-i drept, sa admita chiar si ca catolicii (sau protestantii) sunt eretici (desi au alergie la cuvantul asta), dar nu-ti vor spune niciodata ca sunt si in afara granitelor Bisericii lui Hristos si nu au Har si Taine lucratoare.

    • oarecare

      DINU, TU STI SA DISCERNI ???? LA CATE SOFISME MAI VREI SA-TI MAI RASPUND ????

      DE FAPT VOI RASPUNDE CELOR CARE ITI CITESC RATACIRILE, NU TIE ……CA ESTI TU ESTI VAMES SI PAGAN DUPA ROADE..

      SOFISMUL APOSTATILOR DIN CRETA ESTE UNUL DIN SERIA DRACILOR …EI VIN SI SPUN ‘BISERICI’ ERETICILOR.. IAR ACUM, CAND SUNT VADITI, SE ASCUND VICLENESTE SI SE CHINUIE SA SCOTA ALTE SOFISME LA INAINTARE… LE CAM TREMURA PIPOTELE, CA NU MAI POT FACE LUCRAREA DRACEASCA SI PROBABIL IAU BATAIE DE LA DRACI … ISI PIERD POSTURILE INALTE SI DARURILE PAMANTESTI PT CARE AU TRADAT 🙂
      SFINTII ERAU DREPTI, NU CA EI, SI NU LE TREBUIAU ATATEA PRECAUTII IN VORBIRE…PUTEAU CITA ERETICII IN TERMENE … FARA A SE TEME CA ACESTEA SE SI POT VALIDA… PT CA EI NU FACEAU NICIODATA PARTASIE CU ACESTIA, ASA CUM FAC IN TIMPURILE NOASTRE APOSTATII. TINEAU CU SFINTENIE CANOANELE APOSTOLICE…ERA DE LA SINE INTELES CA NU AU CUM GRESI… – CONDUCEREA DE PE VREMEA LOR ERA CRESTIN ORTODOXA IN DUH, NU APOSTATA CUM ESTE ACUM … LUCRAU PENTRU HRISTOS NU PENTRU DIAVOL…DAR DIN PACATE, TIMPURILE S-AU SCHIMBAT….
      DACA FIECARE TIMP ARE NIVELUL LUI DE DRACISM, PUTEM SPUNE CA ACUM SUNTEM LA PAROXISM…MAI APROAPE DE VENIREA ANTIHRISTULUI…ASA CUM SPUNEA SF LAVRENTIE: O SA VINA TIMPUL CAND TOTI DRACII VOR IESI PE PAMANT SI IN OAMENI… A VENIT TIMPUL ACELA !!!!…NERUSINAREA E LA MAXIM !!!! ACEST, DINU, ESTE UN EXEMPLU CLAR !!! SI MULTI CA EL … DOAR VEDETI CE SE INTAMPLA IN BISERICA NOASTRA!!!
      DAR… NU TINE DRACIA !!!!!…PT CA DUMNEZEU NE-A INVATAT SA NE UITAM LA ROADE…SI ROADELE ECUMENISTE DRACESTI SE VAD ….
      UNDE S-A MAI INTALNIT CA PATRIARHII SI EPISCOPII CARE SUNT PUSI SA APERE CREDINTA DREAPTA SA FIE PURTATORII DE CUVANT AI ERETICILOR ???? SA PROMOVEZE EREZIILE ACESTORA ??? SA IMPINGA OAMENII LA PACATE DE MOARTE !!! SA LASE ERETICII SA NE BOTEZE COPIII ???
      VAI NOUA!!!!…PT PACATELE NOASTRE – CA NU NE-A MAI PASAT DE ASCULTARE, A LASAT DOMNUL CA SA AJUNGA LUPII LA CONDUCERE.
      ACESTI LUPI AU MISIUNEA DE LA DRACU – SA EXTERMINE TURMA, DACA SE POATE.. DAR ASTA NU SE VA PUTEA… PT CA ZICE DOMNUL:

      ”În lume necazuri veţi avea; dar îndrăzniţi. Eu am biruit lumea”–( Ioan 16:33)

      SIC ! DINULE !

      CA SA SE MAI LUMINEZE SI DINU IN PRIVINTA BOTEZULUI, ASTA DACA VREA SA-SI VINA IN FIRE, II RECOMAND SA CITEASCA CE ZICE SF CIPRIAN SI SF VASILE CEL MARE – SA APROFUNDEZE AICI :

      http://www.teologie.net/data/pdf/marturisesc-un-botez.pdf

      FOLOSITOARE , DACA MAI VREA SA SE INTORCA IN BISERICA LUI HRISTOS, SUNT SI SFINTELE CANOANE , MAI ALES PT EL :

      CANONUL 46 apostolic (TAINELE ERETICILOR NU SUNT TAINE)

      Poruncim să se caterisească episcopul sau presbiterul care a primit (ca valid) botezul ori jertfa (euharistia) ereticilor. Căci ce fel de împărtăşire (înţelegere) are Hristos cu Vcliar? Sau ce parte are credinciosul cu ne­credinciosul? (II Cor. 6,15).

      (47, 68 ap.; 19 sin. I ec; 7 sin. 11 ec; 95 Trui.; 7, 8 Laod.; 1, 47 Vasile cel Mare)

      CANONUL 47 apostolic (BOTEZUL VALID NU SE REPETA)

      Episcopul sau presbiterul dacă ar boteza din nou pe cel ce are botezul cu adevărat sau dacă nu ar boteza pe cel spurcat de către eretici (cei fără credinţă adevărată), să se caterisească, ca unul care ia în râs crucea şi moartea Domnului şi nu deosebeşte preoţii adevăraţi de preoţii mincinoşi.

      (46, 49, 50 ap.; 8, 19 sin. I ec; 7 sin. 11 ec; 84, 95 Trui; 32 Laod.; 48, 72 Cartag.; 1, 47, 91 Vasile cel Mare)

      CANONUL 50 apostolic (BOTEZUL SE SĂVÂRŞEŞTE PRIN TREI AFUNDĂRI)

      Dacă vreun episcop sau presbiter nu ar săvârşi cele trei afundări ale unei singure sfinţiri (a botezului), ci numai o afundare, aceea care se dă (se practică) întru moartea Domnului, să se caterisească. Pentru că nu a zis Domnul: întru moartea mea botezaţi, ci: mergând, învăţaţi toate nea­murile, botezându-i pe ei în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh (Matei 28,19).

      CANONUL 64 apostolic (OPRIREA COMUNIUNII CU NECRESTINII ŞI ERETICII)

      Dacă vreun cleric sau laic ar intra în sinagogă (adunarea iudeilor sau a ereticilor) spre a se ruga, să se şi caterisească şi să se şi afurisească.

      (7, 45, 70, 71 ap.; 11 TruL; 1 Antioh.; 6, 29, 33, 37, 38 Laod.)

      CANONUL 70 apostolic (OPRIREA COMUNIUNII RELIGIOASE CU IUDEII)

      Dacă vreun episcop sau presbiter sau diacon, sau oricare din catalogul (rândul) clericilor ar posti cu iudeii, sau ar prăznui (ar serba, ar ţine) săr­bătorile cu ei, sau ar primi de la ei darurile de sărbătoare, precum azimele sau ceva de acest fel, să se caterisească, iar dacă ar fi laic, să se afurisească.

      (7, 64, 71 ap.; 11 TruL; 1 Antioh.; 29, 37, 38 Laod.; 51, 73, 106 Cartag.)

      CANONUL 71 apostolic (OPRIREA COMUNIUNII CULTICE CU PĂGÂNII ŞI IUDEII)

      Dacă vreun creştin ar duce untdelemn sau ar aprinde lumânări la tem­plul păgânilor sau la sinagoga iudeilor, în sărbătorile lor, să se afurisească.

      (7, 64, 70 ap.; 11, 94 Irul.; 7, 24 Ancira; 1 Antioh.; 29, 37, 38, 39 Sard.; 21 Cartag.)

      CANONUL 10 apostolic (OSÂNDIREA COMUNIUNII CU CEI AFURISIŢI).

      Dacă cineva s-ar ruga, chiar şi în casă, împreună cu cel afurisit (scos din comuniune), acela să se afurisească.

      (11, 12, 32, 45, 48, 65 ap.; 5 sin. 1 ec; 2 Antioh.; 9 Cartag.)

      CANONUL 11 apostolic (OSÂNDIREA COMUNIUNII CU CEI CATERISIŢI)

      Dacă cineva, cleric fiind, s-ar ruga împreună cu un cleric caterisit, să se caterisească şi el.

      (28 ap.; 4 Antioh.; 10 Cartag.)

      CANONUL 27 apostolic (OSÂNDIREA CLERICILOR CARE BAT)

      Poruncim să se caterisească episcopul sau presbiterul sau diaconul care ar bate pe credincioşii care păcătuiesc, ori pe necredincioşii care au săvârşit nedreptate şi care prin astfel de lucruri voiesc să-i înfricoşeze, pentru că Domnul nicăieri nu ne-a învăţat aceasta, ci dimpotrivă, El fiind lovit, nu a dat lovitura înapoi, fiind ocărât, nu răspunde prin ocară şi pă­timind nu ameninţă (I Petru 2, 23).

      (9 sin. I-Il)

      CANONUL 28 apostolic (OSÂNDIREA CATERISIŢILOR CARE SLUJESC)

      Dacă vreun episcop sau presbiter sau diacon caterisit după dreptate, pentru vinovăţii învederate (evidente), ar îndrăzni să se atingă de slujba ca­re i-a fost lui încredinţată oarecând, acela să se taie cu totul de la Biserică.

      (5 sin. I ec; 6 sin. II ec; 29 sin. IV ec; 14 Sard.; 4, 12, 15 Antioh.; 29, 65 Cartag.; 88 Vasile cel Mare)

      • dinu

        oarecare, nu mai cita de pe teologie.net, ca e site-ul parintelui Petru Pruteanu… 🙂

  4. BALTAG LICĂ

    Lăsați-l pe Dinu așa cum e el. După una, două discuții cu Dinu, îi și vezi care-i este orientarea în ce privește credința. Poate mai târziu își va da seama de greșeala pe care o face. Oare de ce a spus Sf. Antonie cel Mare așa: „ Vine vremea ca lumea să înnebunească și când vor vedea pe unul care nu este nebun vor zice: haideți să-l omorâm pe acesta că este nebun !” Lumea reprezintă majoritatea oamenilor, iar cei diferiți sunt foarte puțini, așa ca noi. Noi cei puțini și diferiți de marea masă care o să înnebunească( adică merge pe o cale greșită), ori suntem nebuni de legat, ori nebuni în Hristos. Nu-l mai întreb pe Dinu ce fel de nebuni suntem noi. Dinu să-și pună problema dacă el este între cei foarte puțini „nebuni întru Hristos” sau în marea masă care a luat-o pe o cale greșită, greșită dar totuși ghidată de falșii păstori. Bătălia este sau va fi aprigă, nu avem de ce a ne obosi încercând de cel puțin două ori să-l convingem pe Dinu. Cu ereticii sau cu cei ce-i susțin nu trebuie să te cerți. Îi lași după ce odată sau de două ori ai încercat să-i convingi de greșeală și ei nu vor să se îndrepte. Cam atât.

    • dinu

      Lica Samadaul

      Cand faci din Ortodoxie, Ideologie, atunci da, poti sa fi diferit: ai nostrii, noi astia putinii da` „adevaratii ortodocsi”, altele asemenea… Ei sunt „masele”, alea, alea… Sa stii ca „diferiti” si „putini” sunt si homosexualii…

  5. Ce să ne mirăm de Dinu,dacă d-l Capsali pe care l-am susținut și eu la alegeri,a putut debita că monahii antiecumeniști sunt agenți secreți finanțați de americani să dezbine biserica!Unde sunt pr Antim și pr Ieronim să audă și să nu-și creadă urechilor?Unde sunteți ucenici ca să aflați la cine v-ți mărturisit păcatele?Vai de sufletele noastre cu așa creștini ca şi Capsali!

    • dinu

      irina

      greseste dl Capsali; monahii „antiecumenisti” de week-end, cum ii numesc eu. sunt agenti (in nici un caz secreti…) finantati de rusi. Monahii sunt finantati, restul, trompete: „facu-tu-sau arama sunatoare si chimval rasunator”…

  6. oarecare

    DINU,

    TI-AM MAI ZIS CA ESTI PENIBIL….

    TU ZICI:

    Ai folosit numele „vrajmasului”, tatal minciunii, doar in comentariul de mai sus de 11 ori!!! Mai departat de Biserica cum esti tu si alti sectanti de p` aici nu cred ca ai cum sa fii. Nu sunt teolog; un teolog nu are ce sa discute vreodata cu unii ca voi (din lipsa de timp, desigur). Am fost unul care a militat sa se iasa, in conferinte, si sa se explice, sa se raspundala intrebari in ceea ce priveste documentele Sinodului din Creta; mare greseala…! Voi nu vreti decat sa va urlati frustrarile ignorante, neputintele…
    Alegeti si citati canoane ale Sinoadelor, iar pe altele le ignorati, nestiind ca aceasta este erezie. Tineti cu acrivie si scumpatate un inchipuit antiecumenism, si jertfiti tot, cu o nesfarsita „iconomie”, rupandu-va de Biserica Lui Hristos.
    Vedeti numai erezii si eretici in jurul vostru si asta arata cat de bolnav este ochiul vostru, spuneti ca sunteti „ai Lui Hristos” si scuipati pe Biserica Lui. Nu strambati chipul Lui Dumnezeu din voi cu ura impotriva oamenilor, de orice credinta, religie, culoare, limba ar fi… Nu aveti cum sa fiti „urmatori Lui Hristos” fiind tulburati.
    Mergeti si va spovediti si Dumnezeu sa se miluiasca de noi. Amin.

    DAR VICLENESTE NU IMI RASPUNZI LA INTREBARI…CA N-AI RASPUNS CE SA-MI SPUI… CA DOAR TU FACI LUCRAREA APOSTATILOR..

    IATA CE ITI RASPUND :

    NU CONTEAZA DE CATE ORI AM SPUS CA OAMENII SUNT INSELATI DE DRACU… DE 11 SAU DE 1000 DE ORI …TE DOARE ASTA , NU ? 🙂 …

    NU VREI SA ARATAM LUCRAREA SLUJITORII LUI, NU ? … USTURA RAU… 🙂

    IA UITE DE CATE ORI FOLOSESTE NUMELE IN MOLIFTA IMPOTRIVA DRACILOR SF VASILE 🙂

    Molitfele Sfantului Vasile cel Mare

    (pentru cei care patimesc de la diavol
    si pentru toata neputinta, care se citesc
    si in ziua Sfantului Vasile cel Mare)

    Dumnezeul dumnezeilor si Domnul domnilor, facatorul cetelor celor de foc si lucratorul puterilor celor fara de trup, mesterul celor ceresti si al celor pamantesti, pe Care nimeni dintre oameni nu L-a vazut, nici poate sa-L vada; de Care se teme si se cutremura toata faptura; Cel ce a aruncat din cer pe capetenia ingerilor, care din trufie si-a incordat grumazul oarecand si s-a lepadat de slujba sa prin neascultare, si pe ingerii cei impreuna cu dansul potrivnici, care s-au facut diavoli, i-a aruncat in intunericul cel adanc al iadului, fa ca blestemul acesta, ce se face in numele Tau cel infricosator, sa fie spre ingrozirea acestui povatuitor al vicleniei si a tuturor taberelor lui, care au cazut impreuna cu el din lumina cea de sus, si pune-l pe fuga; si-i porunceste lui si; diavolilor lui sa se departeze cu totul, ca sa nu faca nici o vatamare acestui suflet pecetluit; ci acesti pecetluiti sa ia taria puterii ca sa calce peste serpi si peste scorpii si peste toata puterea vrajmasului. Ca se lauda si se cinsteste si de toata suflarea cu frica se slaveste preasfant numele Tau, al Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

    Domnului sa ne rugam.

    Te blestem pe tine, incepatorul rautatilor si al hulei, capetenia impotrivirii si urzitorul vicleniei. Te blestem pe tine, cel aruncat din lumina cea de sus si surpat pentru mandrie in intunericul adancului. Te blestem pe tine si pe toata puterea cea cazuta ce a urmat vointa ta. Te blestem pe tine, duh necurat, cu Dumnezeu Savaot si cu toata oastea ingerilor lui Dumnezeu, Adonai, Eloi, Dumnezeul cel atotputernic; iesi si te departeaza de la robul lui Dumnezeu (N). Te blestem pe tine cu Dumnezeu, Care prin cuvant toate le-a zidit si cu Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul Lui cel Unul-Nascut, Care, mai inainte de veci, in chip de negrait si fara patima, S-a nascut dintr-insul; cu Cel ce a facut faptura vazuta si nevazuta si a zidit pe om dupa chipul Sau si, mai inainte, prin legea firii l-a invatat acestea si cu priveghere ingereasca 1-a pazit; cu Cel ce a inecat pacatul cu apa de sus si a desfacut adancurile de sub cer si a pierdut pe uriasii cei necucernici si turnul faradelegilor l-a sfaramat si pamantul Sodomei si al Gomorei cu foc si cu pucioasa l-a ars si spre marturie fumega fum nestins; cu Cel ce marea cu toiagul a despartit si pe popor l-a trecut cu picioarele neudate, iar pe tiranul faraon si oastea cea impotrivitoare lui Dumnezeu, tabara paganatatii, sub valuri de veci a inecat-o. Te blestem cu Cel care, la plinirea vremii, din Fecioara in chip de negrait S-a intrupat si pecetile curatiei intregi le-a pazit; Care a binevoit sa spele prin botez intinaciunea noastra cea veche, cu care noi prin neascultare ne spurcasem. Te blestem pe tine cu Cel ce S-a botezat in Iordan si ne-a dat noua in apa, prin har, chipul nestricaciunii; de Care ingerii si toate puterile ceresti s-au mirat, vazand pe Dumnezeu cel intrupat smerindu-Se, cand Tatal cel fara de inceput a descoperit nasterea cea fara de inceput a Fiului si cand pogorarea Sfantului Duh a marturisit unimea Treimii. Te blestem pe tine cu Cel ce a certat vantul si a linistit viforul marii; Care a izgonit cetele diavolilor; Cel ce prin tina a dat vedere ochilor lipsiti de lumina ai celui orb din nastere si a innoit zidirea cea veche a neamului nostru si celor muti le-a dat grai; Cel ce a curatit ranile leprosilor si pe morti din groapa i-a inviat; Cel ce pana la ingropare cu oamenii a vorbit si iadul prin inviere l-a pradat si toata omenirea a intocmit-o sa nu mai fie cucerita de moarte. Te blestem pe tine cu Dumnezeu atottiitorul, Care a insufletit pe oameni si cu grai de Dumnezeu insuflat dimpreuna cu Apostolii a lucrat si toata lumea a umplut-o de dreapta credinta. Teme-te, fugi, pleaca, departeaza-te, diavole necurate si spurcate, cel de sub pamant, din adanc, inselatorule, cel fara de chip, cel vazut pentru nerusinare, nevazut pentru fatarie, oriunde esti sau unde mergi, de esti insusi Beelzebul, sau de te arati ca cel ce scutura, ca sarpele, sau ca fiara, sau ca aburul, sau ca fumul, ori ca barbat, ori ca femeie, ori ca jiganie, ori ca pasare, sau vorbitor noaptea, sau surd, sau mut, sau care infricosezi cu navalirea, sau sfasii, sau uneltesti rele, in somn greu, sau in boala, sau in neputinta, sau pornesti spre ras, sau aduci lacrimi de dezmierdari; ori esti desfranat, ori rau mirositor, ori poftitor, ori facator de desfatare, ori fermecator, ori indemnator spre dragoste necurata, ori ghicitor in stele, ori sezi in casa, ori esti fara de rusine, ori iubitor de vrajba, ori fara astampar; sau te schimbi cu luna, sau te intorci dupa un oarecare timp, sau vii dimineata, sau la amiaza, sau la miezul noptii, sau in orice vreme, sau la revarsatul zorilor, sau din intamplare te-ai intalnit, sau de cineva esti trimis, sau ai navalit fara de veste; sau esti din mare, sau din rau, sau din pamant, sau din fantana, sau din daramaturi, sau din groapa; sau din balta, sau din trestie, sau din noroaie, sau de pe uscat, sau din necuratie; sau din lunca, sau din padure, sau din copaci, sau din pasare, sau din tunet, sau din acoperamantul baii, sau din scaldatoare de ape, sau din mormant idolesc; sau de unde stim, sau de unde nu stim, cunoscut ori necunoscut, sau din vreun loc nebanuit, pieri si te departeaza, rusineaza-te de chipul cel zidit si infrumusetat de mana lui Dumnezeu. Teme-te de asemanarea lui Dumnezeu celui intrupat si sa nu te ascunzi in robul lui Dumnezeu (N), ca toiag de fier si cuptor de foc si iadul si scrasnirea dintilor te asteapta, ca rasplatire pentru neascultare. Teme-te, taci, fugi, sa nu te intorci, nici sa te ascunzi cu vreo alta viclenie de duhuri necurate, ci du-te in pamant fara de apa, pustiu, nelucrat, unde om nu locuieste, ci este cercetat numai de Dumnezeu, Cel ce leaga pe toti care vatama si uneltesc aupra chipului Sau; Cel ce in lanturi te-a aruncat in intunericul iadului, pentru noaptea si ziua cea lunga, pe tine diavole, ispititorul si aflatorul tuturor rautatilor. Ca mare este frica de Dumnezeu si mare este slava Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

    Domnului sa ne rugam.

    Dumnezeul cerurilor, Dumnezeul luminilor, Dumnezeul ingerilor celor de sub taria Ta, Dumnezeul arhanghelilor celor de sub stapanirea Ta, Dumnezeul maritelor domnii, Dumnezeul sfintilor, Tatal Domnului nostru Iisus Hristos; Cel ce ai dezlegat sufletele cele legate cu moartea si, prin Unul-Nascut Fiul Tau, ai luminat pe omul cel patruns de intuneric; Cel ce ai slabit durerile noastre si toata greutatea ai usurat-o si toata nalucirea vrajmasului de la noi ai departat-o; si Tu, Fiule si Cuvantul lui Dumnezeu, Care, cu moartea Ta, ne-ai facut pe noi nemuritori si ne-ai marit cu slava Ta; Cel ce, cu invierea Ta, ne-ai daruit noua sa ne ridicam de la oameni la Dumnezeu, si ai purtat pe crucea Ta toata sarcina pacatelor noastre; Cel ce ai luat asupra-Ti sfaramarea noastra si ai tamaduit-o, Doamne; Care ne-ai facut noua cale la ceruri si stricaciunea in nestricaciune ai prefacut-o, auzi-ma pe mine, care cu dragoste si cu frica strig catre Tine, Cel de a Carui frica se topesc muntii impreuna cu taria de sub cer; de a Carui putere duhurile necuvantatoare ale stihiilor se cutremura, pazind hotarele lor; de a Carui porunca focul rasplatirii nu va trece hotarele ce i s-au pus, ci, suspinand, asteapta porunca Ta; de a Carui frica toata faptura se chinuieste oftand cu suspinuri negraite si avand porunca sa astepte vremea sa; de Care toata firea cea potrivnica a fugit si oastea vrajmasului s-a domolit, diavolul a cazut, sarpele s-a calcat si balaurul s-a strivit; prin Care neamurile ce Te-au marturisit s-au luminat si s-au intarit in Tine, Doamne; prin Care viata s-a aratat, nadejdea s-a intemeiat, credinta s-a intarit, Evanghelia s-a propovaduit; prin Care omul cel pamantesc s-a innoit crezand in Tine, ca cine este ca Tine Dumnezeu atotputernic? Pentru aceasta, Te rugam pe Tine, Dumnezeule al parintilor si Doamne al milei, Cel ce esti mai inainte de veci si mai presus de fire, primeste pe acesta care a venit la Tine pentru numele Tau cel sfant si al iubitului Tau Fiu, Iisus Hristos, si al Sfantului si preaputernicului si de viata facatorului Tau Duh; izgoneste din sufletul lui toata neputinta, toata necredinta, tot duhul necurat, scuturator, de sub pamant, din foc, nesuferit, poftitor, iubitor de aur, iubitor de argint, turbat, desfranat, tot diavolul necurat, intunecat, fara chip si fara rusine. Asa, Dumnezeule, departeaza de la robul Tau (N) toata lucrarea diavolului, toata vraja, toata fermecatura, slujirea idoleasca, cautarea in stele, vraja cu mort, vraja cu pasare, patima desfatarii, iubirea trupeasca, iubirea de argint, betia, desfranarea, nerusinarea, mania, iubirea de cearta, neastampararea si tot cugetul viclean. Asa, Doamne, Dumnezeul nostru, insufla intr-insul Duhul Tau cel pasnic, ca, fiind pazit de El, sa faca roade de credinta, de fapte bune, de intelepciune, de curatie, de infranare, de dragoste, de bunatate, de nadejde, de blandete, de indelunga-rabdare, de ingaduinta, de smerenie, de pricepere, caci este rob al Tau, in numele lui Iisus Hristos, crezand in Treimea cea de o fiinta si marturisind-O impreuna cu ingerii, arhanghelii, domniile cele marite si cu toata oastea cereasca. Pazeste impreuna cu dansul si inima noastra, ca puternic esti, Doamne, si Tie slava inaltam, impreuna si Unuia-Nascut Fiului Tau si Preasfantului si Bunului si de viata Facatorului Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

    DECI NU CONTEAZA DE CATE ORI E POMENIT…DIN CONTRA… 🙂

    DEPINDE CU CE SCOP FOLOSESTI NUMELE DRACULUI, MAI DINULE…

    NOI AICI ARATAM CUM INSEALA ACESTA OAMENII… E DE BINE… 🙂

    INTELEGI ???

    • dinu

      oarecare cel mic

      la ce intrebari sa-ti raspund tie, care ai numai „certitudini”. Sau iti inchipui ca iti citesc paginile de copy/paste si amestecul de rugaciuni cu invocarea vrajmasului!

      • oarecare

        :)) IATA CA AI SPUS SI TU CEVA ADEVARAT PANA LA URMA ..
        GURA PACATOSULUI ADEVAR GRAIESTE : LA CERTITUDINI CE SA-MI RASPUNZI ? …
        PAI N-AI CE SA-MI RASPUNZI BAIETE … CA NU E COMUNICATUL MEU DE PRESA… NU EU L-AM FACUT….E AL CATOLICILOR TAI …EI SE LAUDA CA BOTEAZA ORTODOCSII…IATA CAT E DE ADEVARAT CEEA CE SE SPUNEM NOI PE ACEST SITE… IATA CAT DE REPEDE SE MISCA APOSTATII TAI DUPA CE AU SEMNAT APOSTAZIA IN CRETA… SI CARE DE BUCURIE CA AU TRADAT ORTODOXIA, SI-AU FACUT REPEJOR SI O ICONITA… DE SFINTI CE SUNT… :))
        CA DOAR DRACU CE VREA… SA NE INCHINAM LA EL, NU?

        PS. SF VASILE CEL MARE NU INVOCA DIAVOLUL …DIN CONTRA…IARTA-MA, NU VREAU SA TE JIGNESC…DAR CRED CA AI O NEPUTINTA DE INTELEGERE GRAVA….RETARD…CEVA IN GENUL ACESTA..DACA CONSIDERI CA MOLIFTA SFANTULUI E O INVOCARE…DE FAPT TOT CE CONSIDERI TU PE AICI A FI DREPT…E STRAMB BAIETE..AI O PROBLEMA… DUMNEZEU SA TE AJUTE SA TI-O REZOLVI !!!!

        • dinu

          certitudini e cu ghilimele, nu stiu daca ai observat… Sf. Vasile nu invoca diavolul; am zis eu asta? Tu invoci vrajmasul in fiecare comentariu! in ceea ce priveste retardul, ia distanta de monitor 1 m, si uita-te la cum scrii, tu si cu „el”, pe bune…

          • oarecare

            STIREA CU CATOLICII, BAIETE, ESTE PE BUNE, NU E CU GHILIMELE…ESTE INTRADEVAR O CERTITUDINE !!!! ROADA DUPA SINODUL TALHARESC !!!!! DACA POTI GANDI UN PIC SI TU ITI POTI DA SEAMA DE GRAVITATEA SITUATIEI… SI ACESTA E DOAR INCEPUTUL..

            IAR RASPUNSUL MEU VIS A VIS DE INVOCARI E PUTIN MAI SUS…
            SA NU -MI SPUI CA NU L-AI CITIT… MAI SI MINTI, DINULE!…SA-TI FIE RUSINE!…AM VAZUT CA TIE CAND NU-TI CONVINE UN ADEVAR TE FACI CA NU VEZI… :))

            UITE , TI-L MAI PUN INCA O DATA SA VEZI CE INVOC …CA SA NU MAI BATI CAMPII…CA TU NU VEZI, SARACUTU’ DE TINE….NICI APOSTAZIA DIN CRETA NU O VEZI, NICI ROADA APOSTATILOR TAI IMEDIAT DUPA TRADAREA DIN CRETA NU O VEZI – CA DOAR ITI PLACE SA VINA CATOLICII SA BOTEZE COPIII ORTODOCSI..
            DE CAND ASTEPTI TU…SI APOSTATII TAI MOMENTUL ACESTA.. VETI AVEA TOTI DE LA DUMNEZEU -SOARTA DE UNEALTA…IMI E MILA DE VOI !!!

            IATA RASPUNSUL MEU VIS A VIS DE INVOCARI…CARE E PUTIN MAI SUS…SA NU-MI SPUI CA NICI ACUM NU-L VEZI…AI AVEA TUPEU !…
            ………………………………………………………………………………………….
            DINU,

            TI-AM MAI ZIS CA ESTI PENIBIL….

            TU ZICI:

            Ai folosit numele „vrajmasului”, tatal minciunii, doar in comentariul de mai sus de 11 ori!!! Mai departat de Biserica cum esti tu si alti sectanti de p` aici nu cred ca ai cum sa fii. Nu sunt teolog; un teolog nu are ce sa discute vreodata cu unii ca voi (din lipsa de timp, desigur). Am fost unul care a militat sa se iasa, in conferinte, si sa se explice, sa se raspundala intrebari in ceea ce priveste documentele Sinodului din Creta; mare greseala…! Voi nu vreti decat sa va urlati frustrarile ignorante, neputintele…
            Alegeti si citati canoane ale Sinoadelor, iar pe altele le ignorati, nestiind ca aceasta este erezie. Tineti cu acrivie si scumpatate un inchipuit antiecumenism, si jertfiti tot, cu o nesfarsita „iconomie”, rupandu-va de Biserica Lui Hristos.
            Vedeti numai erezii si eretici in jurul vostru si asta arata cat de bolnav este ochiul vostru, spuneti ca sunteti „ai Lui Hristos” si scuipati pe Biserica Lui. Nu strambati chipul Lui Dumnezeu din voi cu ura impotriva oamenilor, de orice credinta, religie, culoare, limba ar fi… Nu aveti cum sa fiti „urmatori Lui Hristos” fiind tulburati.
            Mergeti si va spovediti si Dumnezeu sa se miluiasca de noi. Amin.

            DAR VICLENESTE NU IMI RASPUNZI LA INTREBARI…CA N-AI RASPUNS CE SA-MI SPUI… CA DOAR TU FACI LUCRAREA APOSTATILOR..

            IATA CE ITI RASPUND :

            NU CONTEAZA DE CATE ORI AM SPUS CA OAMENII SUNT INSELATI DE DRACU… DE 11 SAU DE 1000 DE ORI …TE DOARE ASTA , NU ? ? …

            NU VREI SA ARATAM LUCRAREA SLUJITORII LUI, NU ? … USTURA RAU… ?

            IA UITE DE CATE ORI FOLOSESTE NUMELE IN MOLIFTA IMPOTRIVA DRACILOR SF VASILE ?

            Molitfele Sfantului Vasile cel Mare

            (pentru cei care patimesc de la diavol
            si pentru toata neputinta, care se citesc
            si in ziua Sfantului Vasile cel Mare)

            Dumnezeul dumnezeilor si Domnul domnilor, facatorul cetelor celor de foc si lucratorul puterilor celor fara de trup, mesterul celor ceresti si al celor pamantesti, pe Care nimeni dintre oameni nu L-a vazut, nici poate sa-L vada; de Care se teme si se cutremura toata faptura; Cel ce a aruncat din cer pe capetenia ingerilor, care din trufie si-a incordat grumazul oarecand si s-a lepadat de slujba sa prin neascultare, si pe ingerii cei impreuna cu dansul potrivnici, care s-au facut diavoli, i-a aruncat in intunericul cel adanc al iadului, fa ca blestemul acesta, ce se face in numele Tau cel infricosator, sa fie spre ingrozirea acestui povatuitor al vicleniei si a tuturor taberelor lui, care au cazut impreuna cu el din lumina cea de sus, si pune-l pe fuga; si-i porunceste lui si; diavolilor lui sa se departeze cu totul, ca sa nu faca nici o vatamare acestui suflet pecetluit; ci acesti pecetluiti sa ia taria puterii ca sa calce peste serpi si peste scorpii si peste toata puterea vrajmasului. Ca se lauda si se cinsteste si de toata suflarea cu frica se slaveste preasfant numele Tau, al Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

            Domnului sa ne rugam.

            Te blestem pe tine, incepatorul rautatilor si al hulei, capetenia impotrivirii si urzitorul vicleniei. Te blestem pe tine, cel aruncat din lumina cea de sus si surpat pentru mandrie in intunericul adancului. Te blestem pe tine si pe toata puterea cea cazuta ce a urmat vointa ta. Te blestem pe tine, duh necurat, cu Dumnezeu Savaot si cu toata oastea ingerilor lui Dumnezeu, Adonai, Eloi, Dumnezeul cel atotputernic; iesi si te departeaza de la robul lui Dumnezeu (N). Te blestem pe tine cu Dumnezeu, Care prin cuvant toate le-a zidit si cu Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul Lui cel Unul-Nascut, Care, mai inainte de veci, in chip de negrait si fara patima, S-a nascut dintr-insul; cu Cel ce a facut faptura vazuta si nevazuta si a zidit pe om dupa chipul Sau si, mai inainte, prin legea firii l-a invatat acestea si cu priveghere ingereasca 1-a pazit; cu Cel ce a inecat pacatul cu apa de sus si a desfacut adancurile de sub cer si a pierdut pe uriasii cei necucernici si turnul faradelegilor l-a sfaramat si pamantul Sodomei si al Gomorei cu foc si cu pucioasa l-a ars si spre marturie fumega fum nestins; cu Cel ce marea cu toiagul a despartit si pe popor l-a trecut cu picioarele neudate, iar pe tiranul faraon si oastea cea impotrivitoare lui Dumnezeu, tabara paganatatii, sub valuri de veci a inecat-o. Te blestem cu Cel care, la plinirea vremii, din Fecioara in chip de negrait S-a intrupat si pecetile curatiei intregi le-a pazit; Care a binevoit sa spele prin botez intinaciunea noastra cea veche, cu care noi prin neascultare ne spurcasem. Te blestem pe tine cu Cel ce S-a botezat in Iordan si ne-a dat noua in apa, prin har, chipul nestricaciunii; de Care ingerii si toate puterile ceresti s-au mirat, vazand pe Dumnezeu cel intrupat smerindu-Se, cand Tatal cel fara de inceput a descoperit nasterea cea fara de inceput a Fiului si cand pogorarea Sfantului Duh a marturisit unimea Treimii. Te blestem pe tine cu Cel ce a certat vantul si a linistit viforul marii; Care a izgonit cetele diavolilor; Cel ce prin tina a dat vedere ochilor lipsiti de lumina ai celui orb din nastere si a innoit zidirea cea veche a neamului nostru si celor muti le-a dat grai; Cel ce a curatit ranile leprosilor si pe morti din groapa i-a inviat; Cel ce pana la ingropare cu oamenii a vorbit si iadul prin inviere l-a pradat si toata omenirea a intocmit-o sa nu mai fie cucerita de moarte. Te blestem pe tine cu Dumnezeu atottiitorul, Care a insufletit pe oameni si cu grai de Dumnezeu insuflat dimpreuna cu Apostolii a lucrat si toata lumea a umplut-o de dreapta credinta. Teme-te, fugi, pleaca, departeaza-te, diavole necurate si spurcate, cel de sub pamant, din adanc, inselatorule, cel fara de chip, cel vazut pentru nerusinare, nevazut pentru fatarie, oriunde esti sau unde mergi, de esti insusi Beelzebul, sau de te arati ca cel ce scutura, ca sarpele, sau ca fiara, sau ca aburul, sau ca fumul, ori ca barbat, ori ca femeie, ori ca jiganie, ori ca pasare, sau vorbitor noaptea, sau surd, sau mut, sau care infricosezi cu navalirea, sau sfasii, sau uneltesti rele, in somn greu, sau in boala, sau in neputinta, sau pornesti spre ras, sau aduci lacrimi de dezmierdari; ori esti desfranat, ori rau mirositor, ori poftitor, ori facator de desfatare, ori fermecator, ori indemnator spre dragoste necurata, ori ghicitor in stele, ori sezi in casa, ori esti fara de rusine, ori iubitor de vrajba, ori fara astampar; sau te schimbi cu luna, sau te intorci dupa un oarecare timp, sau vii dimineata, sau la amiaza, sau la miezul noptii, sau in orice vreme, sau la revarsatul zorilor, sau din intamplare te-ai intalnit, sau de cineva esti trimis, sau ai navalit fara de veste; sau esti din mare, sau din rau, sau din pamant, sau din fantana, sau din daramaturi, sau din groapa; sau din balta, sau din trestie, sau din noroaie, sau de pe uscat, sau din necuratie; sau din lunca, sau din padure, sau din copaci, sau din pasare, sau din tunet, sau din acoperamantul baii, sau din scaldatoare de ape, sau din mormant idolesc; sau de unde stim, sau de unde nu stim, cunoscut ori necunoscut, sau din vreun loc nebanuit, pieri si te departeaza, rusineaza-te de chipul cel zidit si infrumusetat de mana lui Dumnezeu. Teme-te de asemanarea lui Dumnezeu celui intrupat si sa nu te ascunzi in robul lui Dumnezeu (N), ca toiag de fier si cuptor de foc si iadul si scrasnirea dintilor te asteapta, ca rasplatire pentru neascultare. Teme-te, taci, fugi, sa nu te intorci, nici sa te ascunzi cu vreo alta viclenie de duhuri necurate, ci du-te in pamant fara de apa, pustiu, nelucrat, unde om nu locuieste, ci este cercetat numai de Dumnezeu, Cel ce leaga pe toti care vatama si uneltesc aupra chipului Sau; Cel ce in lanturi te-a aruncat in intunericul iadului, pentru noaptea si ziua cea lunga, pe tine diavole, ispititorul si aflatorul tuturor rautatilor. Ca mare este frica de Dumnezeu si mare este slava Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

            Domnului sa ne rugam.

            Dumnezeul cerurilor, Dumnezeul luminilor, Dumnezeul ingerilor celor de sub taria Ta, Dumnezeul arhanghelilor celor de sub stapanirea Ta, Dumnezeul maritelor domnii, Dumnezeul sfintilor, Tatal Domnului nostru Iisus Hristos; Cel ce ai dezlegat sufletele cele legate cu moartea si, prin Unul-Nascut Fiul Tau, ai luminat pe omul cel patruns de intuneric; Cel ce ai slabit durerile noastre si toata greutatea ai usurat-o si toata nalucirea vrajmasului de la noi ai departat-o; si Tu, Fiule si Cuvantul lui Dumnezeu, Care, cu moartea Ta, ne-ai facut pe noi nemuritori si ne-ai marit cu slava Ta; Cel ce, cu invierea Ta, ne-ai daruit noua sa ne ridicam de la oameni la Dumnezeu, si ai purtat pe crucea Ta toata sarcina pacatelor noastre; Cel ce ai luat asupra-Ti sfaramarea noastra si ai tamaduit-o, Doamne; Care ne-ai facut noua cale la ceruri si stricaciunea in nestricaciune ai prefacut-o, auzi-ma pe mine, care cu dragoste si cu frica strig catre Tine, Cel de a Carui frica se topesc muntii impreuna cu taria de sub cer; de a Carui putere duhurile necuvantatoare ale stihiilor se cutremura, pazind hotarele lor; de a Carui porunca focul rasplatirii nu va trece hotarele ce i s-au pus, ci, suspinand, asteapta porunca Ta; de a Carui frica toata faptura se chinuieste oftand cu suspinuri negraite si avand porunca sa astepte vremea sa; de Care toata firea cea potrivnica a fugit si oastea vrajmasului s-a domolit, diavolul a cazut, sarpele s-a calcat si balaurul s-a strivit; prin Care neamurile ce Te-au marturisit s-au luminat si s-au intarit in Tine, Doamne; prin Care viata s-a aratat, nadejdea s-a intemeiat, credinta s-a intarit, Evanghelia s-a propovaduit; prin Care omul cel pamantesc s-a innoit crezand in Tine, ca cine este ca Tine Dumnezeu atotputernic? Pentru aceasta, Te rugam pe Tine, Dumnezeule al parintilor si Doamne al milei, Cel ce esti mai inainte de veci si mai presus de fire, primeste pe acesta care a venit la Tine pentru numele Tau cel sfant si al iubitului Tau Fiu, Iisus Hristos, si al Sfantului si preaputernicului si de viata facatorului Tau Duh; izgoneste din sufletul lui toata neputinta, toata necredinta, tot duhul necurat, scuturator, de sub pamant, din foc, nesuferit, poftitor, iubitor de aur, iubitor de argint, turbat, desfranat, tot diavolul necurat, intunecat, fara chip si fara rusine. Asa, Dumnezeule, departeaza de la robul Tau (N) toata lucrarea diavolului, toata vraja, toata fermecatura, slujirea idoleasca, cautarea in stele, vraja cu mort, vraja cu pasare, patima desfatarii, iubirea trupeasca, iubirea de argint, betia, desfranarea, nerusinarea, mania, iubirea de cearta, neastampararea si tot cugetul viclean. Asa, Doamne, Dumnezeul nostru, insufla intr-insul Duhul Tau cel pasnic, ca, fiind pazit de El, sa faca roade de credinta, de fapte bune, de intelepciune, de curatie, de infranare, de dragoste, de bunatate, de nadejde, de blandete, de indelunga-rabdare, de ingaduinta, de smerenie, de pricepere, caci este rob al Tau, in numele lui Iisus Hristos, crezand in Treimea cea de o fiinta si marturisind-O impreuna cu ingerii, arhanghelii, domniile cele marite si cu toata oastea cereasca. Pazeste impreuna cu dansul si inima noastra, ca puternic esti, Doamne, si Tie slava inaltam, impreuna si Unuia-Nascut Fiului Tau si Preasfantului si Bunului si de viata Facatorului Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

            DECI NU CONTEAZA DE CATE ORI E POMENIT…DIN CONTRA… ?

            DEPINDE CU CE SCOP FOLOSESTI NUMELE DRACULUI, MAI DINULE…

            NOI AICI ARATAM CUM INSEALA ACESTA OAMENII… E DE BINE… ?

            INTELEGI ???
            ……………………………………………………………………………

            DAR PARCA VAD CA TOT ASA RAMAI….IN STAREA TA NESIMTITA 🙂
            CA DOAR FARA DUMNEZEU NU POTI FACE NIMIC, E DE INTELES… NU MA MIRA !

            SI INCA CEVA:

            NU PT TINE DINULE RASPUND LA TOATE STUPIZENILE TALE..TU ESTI IRECUPERABIL… CREDE-MA, NU ITI DAU NICIO IMPORTANTA…ESTI DOAR O UNEALTA PROASTA A APOSTATILOR…
            RASPUND DOAR PT CEI CARE POT INTRA PENTRU PRIMA OARA PE ACEST SITE SI NU STIU CINE ESTE DINU, SI CE VREA EL PE AICI … 🙂

Lasă un răspuns

Susținut de Asociația Sfinții Mărturisitori din Închisori – Bucovina.

%d blogeri au apreciat: