Declarația Sinodului Ortodox al Bulgariei prin care respinge sinodul ecumenist din Creta – textul integral

În data de 29 noiembrie Biserica Ortodoxă a Bulgariei a decis să respingă sinodul ecumenist din Creta. Am aşteptat ca informaţia să apară în mijloacele de informare ale BOR: basilica.ro, „Doxologia”, „Trinitas”, „Lumina” etc… Cu regret o spunem, dar din câte se pare, a trecut mai bine de o lună şi, încă, nu a fost publicată nicăieri. Pentru ca românii să vadă care este adevărul, am decis, să o traducem noi, şi să o facem publică. Din textul acestei declaraţii sinodale se observă că în Creta au fost adoptate abateri teologice foarte grave:

Declarația Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare despre Sinodul din Creta (2016) și despre textul „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine”
– textul integral –

Sofia, 29 noiembrie 2016

La o întâlnire în plen, pe 15.11.2016, protocolul nr. 22, Sfântul Sinod a revizuit textul „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine”, adoptat la Sinodul din Creta, Grecia, în luna iunie a acestui an, și a adoptat următoarea declarație:

   În cadrul întrunirii sale din 1 iunie 2016, protocolul nr.12, corpul complet al Sfântului Sinod a decis să propună o amânare a Sinodului Mare și Sfânt al Bisericii Ortodoxe, pentru a continua pregătirea pentru acesta. Altfel, Sfântul Sinod a declarat că Biserica OrtodoxăBulgară nu va lua parte la el.

Ulterior, propuneri similare au fost făcute de Sfinte Sinoade ale altor Biserici Ortodoxe Locale – participanți la organizarea Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe. Organizatorii  Sfântului și Marelui Sinod de pe insula Creta nu au ținut cont de aceste propuneri. Apoi, patru Biserici Locale autocefale au declarat neparticiparea (în ordine cronologică): Biserica Ortodoxă Bulgară (hotărârea din 1 iunie), Patriarhia Antiohiei (hotărârea din 6 iunie), Biserica Ortodoxă Georgiană (hotărârea din 10 iunie), și Biserica Ortodoxă Rusă (hotărârea din 13 iunie).

   Între 16 iunie și 27, în cadrul Academiei Ortodoxe pe insula Creta, în Republica Greciei, a avut loc Sfantul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe, dar fără participarea celor patru Biserici autocefale locale, și, de asemenea, fără participarea Bisericii Ortodoxe din America (OCA), recunoscută de către Biserica Ortodoxă Bulgară ca autocefală, a cărei participare, de la bunînceputul pregătirilor, nu a fost prevăzută, chiar măcar în calitate de invitată. Reprezentanții mass-media și oaspeți din comunitățile religioase heterodoxe (romano-catolică, anglicană, etc.) au fost prezenți la sinod.

   Sinodul din Creta a votat și a acceptat șase documente pre-sinodale cu modificările cunoscute, precum și „Enciclica” și „Mesajul” său. Treizeci și trei dintre episcopii care au participat la sinod nu au semnat documentul „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine”, și câțiva dintre ierarhii ortodocși care nu au semnat (inclusiv teologii ortodocși cu autoritate) au emis explicații publice ale pozițiilor acestora.

  În scrisoarea sa, protocolul nr.798/07.14.2016 (număr de intrare la Cancelaria Sinodului 498/20.09.2016), Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a trimis către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare documentele Sinodului votate si adoptate. După o traducere specializată, realizată de un traducător autorizat în acest scop, mitropoliții diocezani au primit documentele specificate.

Prima concluzie importantă este că, în comparație cu versiunile lor de pre-sinodale, documentele votate și adoptate de Sindul din Creta au fost supuse anumitor modificări, dar nesemnificative, insuficiente pentru acceptarea lor pan-ortodoxă.

1. Despre documentul „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine”
2. 1. În ceea ce privește punctul 4 al textului, putem spune că Biserica Ortodoxă a înțelesîntotdeauna „unitatea tuturor”, ca uniune sau întoarcere la ea prin Sfântul Botez, Sfânta Mirungere, și Pocăință pentru toți cei care s-au pierdut în vremurile potrivnice ale acestei lumiși s-au desprins de ea [căzând] în erezie și schismă, în conformitate cu normele canonice ale Bisericii. Biserica Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească niciodată nu și-a pierdut unitatea în credință și comuniune în Duhul Sfânt și nu poate accepta afirmații referitoare la „restabilirea unității” cu „alți creștini”, în măsura în care unitatea dată există invariabil în Trupul lui Hristos, iar această unitate în sine și unicitatea sunt definițiile esențiale ale Bisericii.

De asemenea, Biserica Ortodoxă nu poate îmbrățișa diferitele concepte și învățături pe baza cărora heterodocșii își fundamentează această unire. Acestea sunt teoriile existenței unui fel de „unitate” iluzorie a tuturor confesiunilor creștine, ca de exemplu, învățătura „Bisericii invizibilă”, „Teoria ramurilor”, „teologia baptismală” sau „egalitatea cultelor”. Toate aceste teorii pot fi conectate cu învățătura scolastică a harului creat al Duhului Sfânt, pe care Sfânta Biserică l-a condamnat în sinod. În cazul adoptării unor astfel de învățături, atunci prezența Harului lui Dumnezeu în diferitele confesiuni creștine poate fi justificată, diferind în variate confesiuni atât cantitativ cât și calitativ.

Conform acestei teorii heterodoxe se presupune că, în măsura în care acțiunile liturgice se celebrează într-o comunitate creștină, până în prezent ele pot invoca, prin diferite mijloace, o viață binecuvântată, care variază în funcție de condițiile fiecărui cult. Această teorie teologicăafirmă că acțiunile liturgice pot oferi acces la mântuirea creștinilor din comunitățile respective cărora le aparțin. În lumina aceastei presupuse prezențe a harului în toate cultele creștine, ar rezulta că ar trebui să se depună eforturi comune pentru a atinge plinătatea unității în Hristos (conf. decretul despre ecumenism al celui de-al doilea Sinod al Vaticanului).

2. 2. În ceea ce privește căutarea „unității pierdute a tuturor creștinilor” exprimată și afirmată la punctul 5, considerăm acest lucru inacceptabil și inadmisibil, în măsura în care Biserica Ortodoxă niciodată nu și-a pierdut unitatea sa internă, în ciuda ereziilor și schismelor care reprezintă o rupere din Trupul Bisericii, prin care organismul nu-și pierde integritatea sa inițială ontologică, care constă în indivizibilitatea ontologică a Ipostasului lui Hristos.
3. 3. La punctele 6, 16 și 20 este recunoscută „denumirea istorică” a „celorlalte, care nu sunt în comuniune cu noi, Biserici și confesiuni creștine heterodoxe”, în ciuda acestui paragraf 1 afirmă altfel, și anume, că nici o comunitate eretică sau schismatică nu poate să fi numită „Biserică.” Prezența unei multitudini de biserici este inacceptabilă, în conformitate cu dogmele și canoanele Bisericii Ortodoxe. Mai mult decât atât, primul paragraf este adoptat,în temeiul alineatului 2: „Biserica Ortodoxa fondează unitatea Bisericii pe faptul constituirii ei de către Domnul nostru Iisus Hristos, și comuniunea în Sfânta Treime și în Taine. Aceastăunitate este exprimată prin succesiune apostolică și tradiție Patristică și continuă să existe în Biserică până în ziua de azi”.

Adăugarea expresiei „denumirea istorică” și clarificarea faptului că confesiunile heterodoxe nu sunt în comuniune cu Biserica Ortodoxă nu schimbă natura problematică și failibilitatea textului dat. În pasaj, specificat la punctul 6, sunt comparate realități incomparabile. Poate fiadevărat că denumirea „ortodox” se referea la Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească Biserică, titlul afirmat din punct de vedere istoric, poate fi diminuat în realitate și importanță? Orice nume propriu-zis care apar în istorie reflectă esența deosebită, realitatea existentă. În caz contrar, este un concept care  nu are nici un sens real, doar un fel de nume fără un obiect real pe care l-ar exprima și reflecta. Un astfel de nume fără un obiect real este o ficțiune.

În acest caz, ar trebui notat în documentul sinodal că „denumirea istorică” a „bisericilor”, referindu-se la acele comunități desprinse din Biserica Ortodoxă, este o denumire fictivă, fărănici un referent real în realitate. Dacă nu vom face această calificare, atunci denumirea istorică „biserici heterodoxe” va avea referentul ei istoric real, la care se referă. Asta este, vom recunoaște o existență reală a altor biserici, care diferă de cea ortodoxă, ceea ce contrazice în mod clar punctul 1 și cuvintele de început ale  paragrafului 6 ale acestui document (Biserica este doar Una).

4. 4. Declarația exprimată la paragraful 12, că „în cadrul dialogurilor teologice obiectivul comun al tuturor este restaurarea finală a unității în adevărata credință și dragoste” este prea simplist și nu exprimă în mod adecvat dimensiunile procesului. Unitate presupune unitatea de credință, spirit, și acțiune cu privire la toate definițiile dogmatice și regulile bisericești aprobate de Sinoadele Ecumenice, și, de asemenea, în ceea ce privește tradiția liturgică și viața trăită în Duhul Sfâ Mijloacele de realizare a acestei unități constau în pocăință, mărturisirea credinței ortodoxe și botezul.
5. 5. La paragraful 20 se precizează că „Perspectivele de desfășurare a dialogurilor teologiceîntre Biserica Ortodoxă și restul lumii creștine sunt întotdeauna determinate pe baza principiilor canonice ale eclesiologiei ortodoxe și criteriile canonice deja stabilite de Tradiția Bisericii”, dar mai exact ar fi să se înlocuiască expresia „Tradiția instituită a Bisericii” cu „Tradiția Bisericii Ortodoxe”.
6. 6. Impresia de ansamblu a acestui document este faptul că acesta conține mai multe expresii dualiste și discrepanțe în terminologia eclesiologică. De asemenea, este important ca scopul fundamental al dialogurilor teologice cu confesiuni heterodoxe, în curs de desfășurare, care este întoarcerea heterodoxului la Biserica Ortodoxă prin ordin canonic, nu este minuțios și adecvat exprimat în el, și, de asemenea, că principalele fundamente și principiile acestor dialoguri nu sunt clar formulate în conformitate cu acest scop. În schimb, la paragraful 16 și următoarele, organizația non-guvernamentală a „Consiliului Mondial al Bisericilor”, pe care, Slavă Domnului, Biserica Ortodoxa Bulgară l-a părasit cu mult timp în urmă, este justificat.

7. 7. Contrar scopului principal, pe care l-am indicat mai sus, la paragraful 6, documentul (paragrafele 9-15) reglementează foarte consecvent și exhaustiv metodologia de desfășurare a dialogurilor variate.
8. 8. Punctul 22 prevede în mod clar premisa infailibilității Sinodului din Creta și a unei atitudini non-critice față de ea, în măsura în care alineatul dat stipulează că „păstrarea adevăratei credințe ortodoxe este asigurată numai prin intermediul sistemului sinodal, care a reprezentatîntotdeauna cea mai înaltă autoritate în Biserică în materie de credință și decrete canonice.” Dar ar fi posibil să se arate perioade întregi ale istoriei Bisericii ce demonstrează că criteriul final pentru aprobarea Sinoadelor Ecumenice este conștiința dogmatică vigilentă a întregii deplinătăți ortodoxe. Sistemul Ecumenic și Sinoadele Pan-ortodoxe nu garantează în mod automat sau mecanic veridicitatea credinței mărturisite de creștini ortodocș
9. Concluzie principală

Sinodul de pe insula Creta nu este nici mare, nici sfânt, nici pan-ortodox.

1. 1. Acest lucru se datorează ne-participarii la acesta a unui număr de biserici autocefale locale, precum și greșelile organizatorice și teologice acceptate. În ciuda acestui fapt, respectăm și apreciem eforturile tuturor organizatorilor și participanților la sinod.
2. 2. Studiul atent al documentelor adoptate la Sinodul Creta ne conduce la concluzia că unele dintre ele conțin discrepanțe față de învățătura Bisericii Ortodoxe, față de tradiția dogmaticăși canonică a Bisericii, și față de spiritul și litera Sinoadelor Ecumenice și Locale.

3. 3. Documentele adoptate în Creta vor fi supuse unei examinări teologice suplimentare cuscopul modificării, editării și corectării sau înlocuirii cu altele (documente noi), în spiritul și Tradiția Bisericii.

Biserica Ortodoxă Bulgară este parte integrantă, un membru viu al Uneia, Sfinte, Sobornicești și Apostolești Biserici. Ca parte a trupului lui Hristos, așa cum trupul însuși pe teritoriul local al Bulgariei și al diecezelor bulgare în străinătate, Biserica Ortodoxă Bulgară va continua să rămână în euharistice frățească, spirituală, dogmatică și comuniune canonică cu toate Bisericile Ortodoxe locale rămase, atât cu cei care au participat în cadrul Sinodului din Creta și cu cele care nu au participat. Biserica nu este o organizație laică, ci un organism divin-uman. Nu este și nu ar trebui să fie supusă în viața sa sinodală influențelor intereselor politice și seculare care decurg din divizările lor. Capul ei este Însuși Domnul Iisus Hristos, care este Calea, Adevărul și Viața.
Principiile de autocefalie și universalitate (catolicitate) a vieții Bisericii nu sunt doar ne-contradictorii, ci reciproc complementare, care rezultă din unul în altul și se regăsesc unul în altul, în deplină unitate.

Obs.
Traducere din limba bulgară în rusă de Zinaida Peikova
Traducere din limba rusă în limba engleză de Jesse Dominick
Traducere din engleză în română de Sebastian Bojan, pentru ASTRADROM.
Sursa: Pravoslavie.ru 02/12/2016 http://www.pravoslavie.ru/english/99098.htm
Vedeţi şi varianta originală în limba bulgară: http://bg-patriarshia.bg/news.php?id=220554

sursa: http://astradrom-filiala-bihor.blogspot.ro/2016/12/textul-integral-prin-care-biserica.html