Pustnicul Serafim din muntele Rarău: Ierarhii ecumeniști ar da toată turma spre pieire, decât să renunțe la o semnătură politică

Iubiți frați în Domnul,

Trăim în vremuri de cumpănă a Bisericii, când ni se cere, ca în primele veacuri de creștinism, să mărturisim dreapta credință. Acum nu mai vin cu pedepse inumane, căci nu sunt în acord cu drepturile omului, dar ne vând prin tratate și acte ascunse, la care noi nu avem niciun cuvânt de spus. Au confiscat Biserica doar pentru ei, iar ei la rândul lor sunt în mâinile mai marilor acestei lumi, ce decid soarta omenirii. Asta pe cât îngăduie Atotputernicul Dumnezeu, pentru a ne vădi necredința și pentru a ne cerne.

De când a avut loc falsul sinod din Kolimbari, în insula Creta, tulburarea, dezbinarea și prigoana au fost roadele ce le-am văzut fiecare dintre noi la nivelul întregii Ortodoxii. Acest lucru nu s-a mai întâmplat cu niciun Sinod Ecumenic, deși s-a vrut a fi și chiar s-a autonumit „Sfânt și Mare”. Ce concluzie putem trage din aceste roade pe care le-am văzut, decât că nu a fost de la Duhul Sfânt. Cât privește aspectele teologice, cred că au fost îndeajuns lămurite, pentru cine a căutat să afle Adevărul. Aș întreba doar atât: era nevoie de un sinod, făcut doar pentru a-i numi pe eretici, biserici?

Este dureros că cei ce se numesc și așa ar trebui să fie, Părinte Patriarh, Părinte Mitropolit, Părinte Episcop, nu arată dragoste părintească față de fiii ce se necăjesc pe bună dreptate de apostazia acestui fals sinod. Dimpotrivă, ei pun biciurile și-i izgonesc în vâltoarea lumii. Asta e durerea cea mare, căci vedem că ei sunt lupi, iar nu păstori. Ei ar pierde întreaga turmă, decât să renunțe la o semnătură politică. Căci, să știți fraților, ce s-a petrecut în Creta a fost cu ordin direct de la slujitorii antihristului ce va sluji peste acest amestec de religii.

Să nu ne punem nădejdea în oameni, căci acum oamenii au mai multă frică de legi, iar legile le schimbă după interesele lor. Să avem nădejde că Hristos ne va ajuta până în ultima clipă, mai ales atunci când nu mai vedem nicio nădejde. Trebuie să stăm în Biserica Sfinților Părinți, păstrând neschimbată învățătura de la Duhul Sfânt, căci și Domnul va fi cu noi și nu avem de cine ne teme. Noi nu schimbăm nimic și nu plecăm nicăieri! Așa ne vom mântui. Răbdați până la capăt. Rugați-vă neîncetat unii pentru alții. Maica Domnului să ne mântuiască pe toți! Amin.

6 februarie 2017, pomenirea Sfântului Fotie cel Mare
pustnicul Serafim din muntele Rarău

sursa: primit la comentarii de la un grup de credincioși ce au fost zilele trecute în Rarău.