Preafericitul Arhiepiscop al Atenei și al întregii Elade, Ieronim, în calitate de președinte al Adunării Episcopilor, s-a adresat membrilor acesteia, mulțumind Preasfințiilor ierarhi pentru că au venit la reuniune, subliniind ceea ce urmează:
„Doar simpla și singura amintire a cuvântului mântuitor al Domnului nostru, Care a spus că „unde sunt doi sau trei, adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor” (Matei XVIII, 20) este suficientă pentru a înțelege enorma semnificația spirituală pe care o îmbracă în sine însuși, ca eveniment, convocarea și realizarea Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii din Creta, un Sinod cu atâția Întâistătători ai Bisericilor Ortodoxe, cu atâția episcopi și atâția preoți.
Dacă luăm în considerare faptul că instituția sinodală străveche este o instituție cu o dinamică excepțională, instituție indisolubil legată de conștiința pleromei Bisericii noastre, devine atunci clar faptul că un Sinod, [adică Adunarea episcopilor Bisericii Ortodoxe a Greciei, n.tr.fr.] conform acestui fapt, trebuie să ofere un cuvânt spiritual și eclezial fondat și, în nici un caz, nu poate fi considerat ca având un caracter de constatare, de validare sau de pură procedură formală. Locul fiecăruia dintre voi în sistemul sinodal nu este decorativ, ci organic și, în consecință, profund esențial. În acest cadru al prezenței vii și a energiei Duhului Sfânt în viața Bisericii, sunt sigur că cerând întreaga luminarea de la Dumnezeu, vom supune în mod responsabil gândurile, propunerile, și mărturiile noastre personale, adică ceea ce cere conștiința ierarhica și responsabilitatea noastră episcopală în sânul Trupului Bisericii nostru Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească”.

IPS Mitropolit de Syros si Karystia, Serafim, în calitate de vicepreședinte al Adunării, a răspuns alocuțiunii Arhiepiscopul din partea Înaltpreasfințiților ierarhi. Apoi, conform ordinii de zi, Mitropolitul de Serres și Nigriti, IPS Teolog a citit raportul său intitulat „Informații cu privire la lucrările efectuate de Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe„.În raportul său, Mitropolitul s-a referit la faptul că conștiința sinodala, cu caracter fundamental, dirijează, îndrumă și luminează toate expresiile instituționale ale Bisericii Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolică. Din acest motiv, deciziile celor șapte Sinoade Ecumenice ale primului mileniu creștin, recunoscute oficial, ca de altfel și Sinoadele majore de valoare universală ținute mai apoi, constituie criteriul inconfundabil, nu numai pentru acuratețea dogmatică, teologică a vieții liturgice și etosul Bisericii Ortodoxe, dar și pentru viața în și urmarea lui Hristos a pleromei sale.

Mai apoi, Mitropolitul făcut o trecere în revistă a pregătirii istorice, de-a lungul anilor, a Sfântul și Marelui Sinod, care a început în 1930 și a fost realizat în luna iunie a acestui an. Continuând discursul său, el a făcut referire la contribuția continuă a Bisericii Greciei la pregătirea Sinodului la nivel organizațional, la participarea valoroasă pentru finalizarea textelor votate de Sfântul și Marele Sinod, precum și întreaga sa prezență, pe care a descris-o ca fiind demnă, substanțială, tradițională, viguroasă, fructuoasă prin intervențiile sale, unificatoare, pluraliste, sintetice, flexibile, realiste și frățești. Abordând mai precis prezența delegației Bisericii Greciei la Sfântul și Marele Sinod, el a subliniat în mod caracteristic:
„Preafericitul Părinte, președintele organismului nostru [adică al Adunării Episcopilor, Arhiepiscopul Atenei, Ieronim, n.tr.fr.], a convocat aproape zilnic consultarea tuturor membrilor delegației noastre pentru a evalua calea lucrărilor și a trasa o singură linie în vederea susținerii duhului și literei luărilor de poziție și deciziile Adunării episcopilor [ai Bisericii Greciei, care au definit în prealabil, calea de urmat a delegației sale la Sinodul Pan-ortodox, n.tr.fr].
Discursul a fost liber pentru toți și luările de poziție ale tuturor au fost respectate. Calea pentru obținerea unanimității în sala reuniunilor Adunării sinodale nu a fost nici ușoară, nici mereu pavată cu trandafiri, conform raportului Sanctității Sale, președintele Trupului sinodal [adică Patriarhul Bartolomeu, n.tr.fr.] în discursul său final. Au existat momente și ore de neliniște acute, de stres psihologic și de perplexitate intensă”.
În continuarea referatului său, Mitropolitul de Serres și Nigriti, Teolog, a prezentat lista completa a celor 162 ierarhi participanți și a comunicat în detaliu programul de lucru, propunerile, amendamentele și modificările supuse de ierarhia Sfântului Sinod al Bisericii Greciei cu privire la subiectul textelor discutate și votate de Sfântul și Marele Sinod. Menționând deciziile finale ale Sinodului, el a remarcat, printre altele:
„Sfântul și Marele Sinod a lucrat cu atenție și a luat decizii asupra subiectelor cu caracter pastoral, precum ar fi postul bineplăcut lui Dumnezeu și impedimentele la căsătorie, asupra subiectelor de ordin canonic și administrativ, cum ar fi cele legate de diaspora ortodoxă și statutul eclezial al autonomiei bisericești și, în cele din urmă, asupra chestiunilor relațiilor Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine și a misiunii sale în lumea contemporană. A editat, pentru popor[-ul dreptcredincios n.n.] și lume, două texte teologice de mărturie, morală și actualitate ortodoxe și, anume, o Enciclică și un Mesaj. A fost prezentat lumii întregi mărturia în Duhul Sfânt a iubitei noastre Maici, Biserica Ortodoxă, pe teme foarte actuale și ardente, cum ar fi:
1) proclamarea conștiinței pe care o are despre sine însăși, Sfânta Biserică Ortodoxă, ca Biserica, Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească a lui Hristos.
2) necesitatea pastorală a misiunii, a reevanghelizarii și a noii imersiuni a oamenilor în apele vii ale credinței și tradiției ortodoxe.
3) formularea principiilor necesare de deontologie și etică pentru cercetarea științifică și tehnologică care progresează rapid, atingând chiar astăzi tainele sfinte ale vieții.
4) Sacralitatea Tainei Căsătoriei ca icoană a dragostei lui Hristos pentru Biserică și instituția familiei.
5) Preocuparea esențială pentru chestiunile de instruire și de educație creștină a tinerilor.
6) Fenomenul globalizării.
7) Ororile războiului.
8) problema ardentă a migranților [din cauze n.n.] economice și a refugiaților.
9) Relația Bisericii și cu știința și relația Biserica cu politica.
10) Criza ecologică.
11) Sărăcia, secularizarea, singurătatea și individualismul în relațiile dintre oameni.
De asemenea, Sfântul și Marele Sinod a ridicat vocea protestând împotriva deplasărilor brutale din casele lor, strămoșești, și persecuțiile populațiilor creștine, și a solicitat protecția libertății religioase, a condamnat fără apel fanatismul religios, subliniind că orice război în numele oricărei religii, este un război împotriva faptului religios în sine. În cele din urmă, abordarea axiologică, întotdeauna în limitele ecleziale și în Duhul Sfânt, a Sfântul și Marelui Sinod este supusă istoriei, care acționează în mod sobru și deplin și, în principal, conștiinței vigilente și divine a Trupului eclezial”.
Raportorul a exprimat mulțumirile din partea tuturor participanților la Sfântul și Marele Sinod, Bisericii gazde din Creta și, prin extensie, Patriarhiei Ecumenice pentru prezentarea exemplară și realizarea acestei strălucite organizații pan-ortodoxe cu acoperire globală. De asemenea, el a mulțumit IPS-lui secretar-șef și Serviciilor Sinodale ale Bisericii Greciei, pentru pregătirea în toate detaliile excelente și meticuloase a tot ceea ce privește participarea Bisericii noastre [Ortodoxe a Greciei n.n.] la această mare organizație pan-ortodoxă.

Mitropolitul a recomandat mai apoi următoarele propuneri în vederea valorizării pastorale a textelor-Decizii ale Sfântul și Marelui Sinod din Creta:

„1) Transmiterea, prin decizia Sfântului Sinod Permanent către Comisiile Sinodale competente delegate, a deciziilor Sfântul și Marelui Sinod, în vederea unui studiu în măsură, pentru aprofundarea și interpretarea lor, analiza și evaluarea în conformitate cu erminia patristică (de exemplu, Comisiile Sinodale pentru Teme Dogmatice și Nomocanonice, pentru Relațiile inter-creștine, pentru Pastorala, pentru Cult, pentru presă, etc.). Așa cum trebuie, Referatele organismelor sinodale susmenționate vor fi apoi transmise Sfântului Sinod Permanent sau Adunării Episcopilor pentru acțiuni [ulterioare n.n]

2. Colaborarea cu Facultățile de Teologie naționale [locale n.n.] pentru chestiunile de studiu teologic al textelor, și valorificarea rezultatelor Sfântului și Marelui Sinod.

3. Informarea la nivel de eparhii mitropolitane, în primul rând a clerului parohiilor, a obștilor monahale și a colaboratorilor noștri direcți, cu privire la subiectul Sfântului și Marelui Sinod și a deciziilor acestuia, în general, și la deciziile sau luările de poziție, în particular, a Bisericii Greciei, în vederea edificării credincioșilor și pentru a evita o interpretare greșită (studiu atent și valorificarea materialelor relevante. Textele, Enciclica, Mesajul, studii și analize științifice).
4. Informarea, după datoria pastorală, a pleromei Bisericii Greciei prin publicarea unei Enciclice concise și redactată într-un limbaj accesibil, așa cum a fost deja făcut în Biserica Ciprului, pentru edificarea și informarea responsabilă (Editarea în îngrijirea Sfântului Sinod Permanent a unei foi informative „pentru popor”).
5. Dezvoltarea în grupurile de studiu parohial, în echipele de cateheză și în predicile din cadrul eparhiilor mitropolitane ale Bisericii Greciei, a considerentelor, lucrărilor și rezultatelor Marelui Sinod.

6. Prezentarea unor emisiuni pe postul de radio al Bisericii, cu privire la istoria, obiectivele și rezultatelor Sfântul și Marelui Sinod pentru folosul trupului eclezial. În acest scop, s-ar putea face apel la ierarhi, profesori ai Facultăților de Teologie, voci echilibrate și structurale.

7. Postarea pe site-ul web al Bisericii Greciei a textelor votate ale Sfântului și Marelui Sinod, a studiilor și analizelor serioase.
8. Punerea la dispoziția Comisiei Sinodale pentru Relații Interortodoxe și Intercreștine a unei arhive complete și exhaustive, cu privire tot ceea ce privește Sfântul și Marele Sinod.

9. În final, Preasfânta noastră Biserică ar putea, prin grija și cu ajutorul Sfântului Sinod Permanent, să numească o Comisie Sinodală competentă și specială, pentru studierea textelor fondate eclezial și teologic, care au fost deja scrise și care conțin poziții, fie pozitive, fie reținute, cu privire la deciziile Sfântului și Marelui Sinod. Este de datoria noastră, ca păstori responsabili și iubitori, să ascultăm cu cea mai mare atenție și sensibilitate pastorală toate pozițiile serioase și edificatoare. Rezultatul acestui studiu, care consider că exprimă intens un ethos și o calitate sinodală, poate contribui la dezvoltarea în mod corespunzător și esențial Sfânta noastră Biserică, dar și, în general, la nivel pan-ortodox”.

Concluzionând raportul său final, IPS Mitropolit de Serres și Nigriti, Teolog, a spus în mod caracteristic:

„În cele din urmă, Preasfințiți Părinți, abordarea axiologică, mereu cu definiții ecleziologice, patristice și pastorale, a Sfântului și Marelui Sinod, care s-a întrunit la Kolymbari, în Creta, abordarea axiologică mereu cu limite ecleziologice, și în Duhul Sfânt, a Sfântul și Marelui Sinod este supusă istoriei, care acționează în mod sobru și integral și, în principal, conștiinței vigilente și sfinte a Trupului eclezial”.

Acestea au fost urmate de un larg dialog asupra raportului, în cursul căruia mai mulți ierarhi au luat cuvântul. Discuțiile au continuat și pe 24 noiembrie 2016.