Părintele Eftimie Mitra oferă un răspuns celor care ne îndeamnă la compromisuri şi minciună. Reeducarea următoarelor generaţii în consensul globalist naşte un „nou” ortodox al secolului XXI rupt de adevărata învăţătură a Bisericii Ortodoxe, care va înlocui Soboarele Sfinţilor Părinţi cu hotărâri ale ierarhilor ecumenişti.
După cum s-a dovedit destul de clar, sinodul din Creta este primul sinod care deschide porţi largi spre erezia ecumenistă. Ecumenismul, fiind produsul în plan religios al globalismului, nu are cum să fie benefic unităţii vreunui neam, deci nici al neamului românesc. Părinţii Iustin Pârvu, Arsenie Papacioc, Cleopa Ilie, Adrian Făgeţeanu, Gheorghe Calciu Dumitreasa, Dumitru Stăniloae şi alţi mari duhovnici ai neamului nostru, au fost o stavilă de neclintit în faţa acestui ecumenism distrugător de credinţă şi neam.
Unii adepţi ai sinodului din Creta susţin că trebuie să fim uniţi în convingerile ecumeniste pentru a ne păstra unitatea naţională, ceea ce este un fals, o minciună, o diversiune prin care aceştia încearcă să ne păcălească să acceptăm compromisul pe care ei înşişi deja l-au acceptat. Mai dureros este când vedem că aceşti propovăduitori ai compromisului se folosesc de imaginea pe care şi-au creat-o stând în preajma marilor duhovnici ai neamului nostru, unii tocmai în preajma părintelui Iustin Pârvu. Ştim cu toţii care este atitudinea părintelui Iustin faţă de ecumenism şi globalism, faţă de compromis şi trădare, etc., indiferent sub ce formă ar fi acestea. Vedem în vieţile Sfinţilor Mucenici care a fost atitudinea lor faţă de minciună şi erezie, faţă de cei care încercau sub diferite forme dezbinarea neamului şi a Bisericii. Vedem în vieţile Sfinţilor din închisorile comuniste care a fost atitudinea lor când li s-a pus în vedere să accepte compromisul. Aceştia sunt reperele noastre, ei ne sunt călăuze vii pe care conştiinţa ne îndeamnă să le urmăm.
Sinodul din Creta ne oferă o altă formă a ortodoxiei şi, implicit, o altă raportare faţă de valorile autentice ale neamului românesc. Dacă îl vom accepta, generaţiile viitoare se vor raporta la sinodul din Creta ca la un organ oficial al Bisericii Ortodoxe, fără să ţină seama de Soboarele autentice. În felul acesta ne vom despărţi de adevăratele valori naţionale şi de adevăratele învăţături ale ortodoxiei, iar urmaşii noştri vor adopta noile ideologii globaliste pe care le vor considera ca fiind adevărate. Astfel se va naşte noul român, rupt de valorile sale autentice, şi noul ortodox, rupt de învăţătura autentică a Sfinţilor Părinţi şi a Soboarelor Ecumenice. „Noul” ortodox al veacului XXI, mult diferit de învăţătura Bisericii Ortodoxe, este produsul unei false educaţii religioase oferite de şcolile teologice şi instituţii bisericeşti supuse sistemului lumesc cu tendinţe globaliste. Generaţiile tinere, cărora deja li s-a prezentat o falsă ortodoxie, vor vedea în sinodul din Creta o sursă de referinţă ce va înlocui Soboarele Ecumenice autentice pe care le vor considera învechite, fundamentaliste, înapoiate etc. Această schimbare în gândire se urmăreşte de către cei care vor să ne convingă să asimilăm sinodul din Creta.
A spune că trebuie să acceptăm erezia (prin îndepărtarea de adevăratele valori ale neamului nostru şi de adevărata ortodoxie, de dragul acceptării „valorilor” oferite de Noua Ordine Mondială, doar pentru că aşa se impune politic), este o trădare ruşinoasă a tot ce poate fi românesc şi ortodox. Totodată este şi o batjocură umilitoare la adresa sfinţilor şi martirilor neamului şi ai Bisericii pe care îi avem în sinaxare. Când vorbim despre sinaxare trebuie să fim conştienţi că aici sunt incluşi şi cei din secolul trecut care au suferit în închisorile comuniste. Pentru ce au murit aceştia? Pentru ce au suferit ei? Pentru ce s-au jertfit? Pentru ca noi azi să ne lepădăm de neam şi Biserică folosind slogane manipulatoare: „Dacă vom mărturisii adevărul, puternicii zilei ne vor desfiinţa” sau „De semnăturile din Creta depindea unitatea politică a României” sau „Dacă vom spune adevărul ne vom scinda” etc.? Cu ce ne deosebim de manipulatorii din perioada comunistă când noi spunem în faţa oamenilor că sinodul din Creta este bun doar de dragul de a nu ne face duşmani pe cei ce vor să ne distrugă neamul şi Biserica? Nu suntem prin aceasta trădători?
Nu acesta este exemplul oferit de înaintaşii noştri. Sfinţii din închisorile comuniste au mers la jertfă, nu la compromis. Părintele Iustin Pârvu a condamnat semnarea documentelor compromiţătoare de la Balamand, Sandezie, Ravena, Busan etc., nu le-a ignorat găsind pretexte puerile, aşa cum se încearcă azi de către agenţii globalismului, cu sau fără sutană.
Iată cum, cei ce încearcă să ne convingă să abandonăm lupta de mărturisire a adevărului despre acest pseudosinod, ne îndeamnă implicit să renunţăm la valorile autentice ale neamului şi la adevărata învăţătură ortodoxă. Prin ascunderea acestor adevăruri, nu facem altceva decât să-i minţim pe urmaşii noştri, oferindu-le valori false ale neamului şi ale ortodoxiei. Prin aceasta îi unim cu demonicul globalism despărţindu-i de Adevăr.
Important este să fim conştienţi că unindu-ne cu ecumenismul şi globalismul, ne despărţim de adevăratele valori autentice româneşti şi de adevărata învăţătură de credinţă a Părinţilor noştri. Fiecare alege ce îi spune conştiinţa, fiecare mărturiseşte ce simte, sau ce i se impune…
Ieromonah Eftimie Mitra
sursa: https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=1603478023291189&id=100008870208449
seren
Doamne ajuta!
http://psaltirea.ro/files/Cerere%20catre%20preoti%2019.11.2016.pdf
Pe site-ul de mai sus, se gaseste „Cererea din partea credinciosilor pentru preotii parohi”
Este o propunere din partea credinciosilor, o „Cerere catre preotii parohi”, de a-și specifica pozitia vis-a-vis de Sinodul din Creta și ecumenism,
spre a stii credinciosii cum pot sa se raporteze in acest moment, adica de a mai merge sau nu la slujbe la Biserica de care aparțin.
Având in vedere ca mai sunt preoți care sunt in curs de a opri pomenirea ierarhului locului si au mare nevoie de sustinerea ucenicilor sau a fiilor duhovnicesti.
Slava Domnului pentru toate!
Învie Doamne. Să se risipeasca vrajmasii Tai!
mihai
se cauta dezbinarea ortodocsilor de pretutindeni
catalin_b
Deci acesta este bau-baul cu care îi înfricoșează și îi înmoaie ierarhii noștri pe toți adepții de mai înainte ai unei poziții ferme împotriva ereziei ecumeniste, amenințarea care cred că este reală că puternicii pământului vor manevra înspre dezmembrarea României dacă nu acceptăm trădarea eretică din Creta! Chiar mă întrebam cum de a fost posibil ca însuși Înalt-Preasfințitul Hierotheos Vlachos să adopte acea poziție conciliantă de la conferința din Iași care ne-a uimit peste măsură: Înalt-Preasfinția sa, fiind, pe de o parte, grec și, pe de altă parte, pus în temă de ierarhii noștri asupra pericolului real ce planează asupra României prin șantajul politrucilor globaliști, a ales, cu finețe, în privința României, să renunțe la fermitatea cu care ne-a obișnuit prin bine cunoscutele sale luări de poziție anti-ecumeniste, mai bine zis a ales să se țină deoparte și să ne lase pe noi să decidem felul în care ar trebui să ne raportăm la erezia cretană cumpănind interesul nostru național. Și spun cu finețe, fiindcă, în mod normal, ar fi trebuit să-i certe pe ierarhii noștri că sunt atât de puțin credincioși încât nu vor să se încreadă mai mult în ajutorul Domnului Celui Atotputernic decât în puterea slabă a nevolnicilor politruci globaliști închinători la cel rău, dar s-a smerit zicându-și, probabil, pe bună dreptate: „în fond, nu e treaba mea, e treaba lor și nu mi se cade mie să mă amestec, ei trebuie să aleagă, după credința și voința lor”. Și nu este singurul care a fost întors din drum după „cuvintele lămuritoare” grăite în taină cu apostații noștri, putem da exemple și dintre ai noștri Părinți și frați.
Ei! Și-acum că am aflat care sunt pericolele, noi cum ne vom raporta în continuare la cestiunea arzătoare a ereziei cretane? Vom da bir cu fugiții de la mărturisire, luând de garant pentru unitatea noastră națională pe escrocii care ne șantajează cu pierderea ei dacă nu ne supunem lor și care ne vor cere și în continuare alte și alte renunțări și compromisuri până când ne vor distruge ceea ce, chipurile, ne garantează acum, adică ne vor distruge și ființa și unitatea națională prin înghițirea în globalismul antihristic, sau vom lua de garant pe Dumnezeu pentru unitatea și ființa noastră națională, mărturisind cu putere dreptatea și adevărul Lui și așteptând de la El izbăvirea din primejdiile cu care suntem amenințați? Chiar atât de puțin credincioși să fie ierarhii noștri? Sau, mai degrabă, va fi fiind obișnuința cu compromisul în fața ereziei în care se scaldă conducerea Bisericii de zeci de ani de zile, fiindcă răspunsul la dilemă este cât se poate de simplu și clar pentru orice ortodox: cu Dumnezeu înainte, orice-ar fi! Oare de ce nu mai vibrează și ierarhii noștri conform cu acest răspuns? Trebuie să le reinsuflăm noi puterea pe care au pierdut-o de când se cocoloșesc cu ereticii? Numai de s-ar lăsa reinsuflați!