Declaratia de la Chisinau e foarte clara referitor la ce moment se poate intrerupe pomenirea episcopului ce invata public erezia ca mod de protest, pana la un timp. Unii spun ca numai cand se vor impartasi din acelasi potir cu ereticii (papistasii, etc), numai atunci se poate intrerupe pomenirea episcopului. Dar la Sfintii Parinti nu se gaseste o astfel de linie rosie a intreruperii pomenirii, si anume neaparat „potirul comun”. Iata si fragmetul de text Declaratiei de la Chisinau:
Deci, la fel cum nu ne închinăm la icoana zugrăvită a lui Hristos, dacă aceasta, într-o logică nestoriană, nu păstrează monogramele mărturisirii dumnezeirii Lui (Ὁ Ὢν, [Cel ce este,] ΙC XC) sau celelalte însușiri cunoscute din Sfânta Scriptură și Tradiție ale firii Lui omenești, tot la fel, nu se recunoaște nici în persoana Episcopului Bisericii ”chipul viu al lui Hristos”, atunci când acesta nu păstrează mărturisirea dogmatică a Bisericii, adică a Trupului lui Hristos. Aceasta este și esența celui de-al 31-lea Canon Apostolic și al celui de-al 15-lea Canon al Sfântului Sinod I-II din timpul Marelui Fotie (861) despre întreruperea comuniunii cu episcopul locului.
Lasă un răspuns