Mesajul către lume al sinodului panortodox este eretic prin acceptarea eterodocșilor ca fiind biserică creștină!

Textul FINAL  al documentului “Relatiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine” aprobat de toți patriarhii de la sinodul panortodox, prin care se recunoaște ca biserici, confesiunile eterodoxe.

In accordance with the ontological nature of the Church, her unity can never be perturbed. In spite of this, the Orthodox Church accepts the historical name of other non-Orthodox Christian Churches and Confessions that are not in communion with her, and believes that her relations with them should be based on the most speedy and objective clarification possible of the whole ecclesiological question, and most especially of their more general teachings on sacraments, grace, priesthood, and apostolic succession. Thus, she was favorably and positively disposed, both for theological and pastoral reasons, towards theological dialogue with other Christians on a bi-lateral and multi-lateral level, and towards more general participation in the Ecumenical Movement of recent times, in the conviction that through dialogue she gives a dynamic witness to the fullness of truth in Christ and to her spiritual treasures to those who are outside her, with the objective aim of smoothing the path leading to unity.

Traducerea în română:

In acord cu natura ei ontologică, unitatea Bisericii nu poate fi schimbată . În ciuda acestui lucru, Biserica Ortodoxa accepta numele istoric al altor Biserici Non-Ortodoxe si Confesiuni care nu sunt in comuniune cu ea, și crede ca relațiile cu acestea ar trebui sa se bazeze pe cele mai rapide și obiective clarificări posibile in ceea ce priveste chestiunile ecleziologice si, in special, in ceea ce priveste invataturile despre taine, har, preotie si succesiune apostolica.

Cine spune ca Sinodul din Creta nu se ocupa de Dogme dezinformează! Sinodul din Creta redefinește Biserica și schimba granițele Ei prin acordarea de Har, bisericitate și mântuire eterodocșilor.
Pentru a vedea mai clar acest fapt citiți ce spune cel mai important dogmatist ortodox contemporan, domnul Dimitrie Tselenghidis :

Subiectul conștiinței de sine a Bisericii și al identității acesteia, pe care îl abordează textul „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu întreaga lume creștină” – este unul eclesiologic, adică prin excelență dogmatic. Prin urmare, nu este admisibil, din punct de vedere teologic, ca un text care este promovat spre aprobare, pe de o parte să introducă în fapt teoria protestantă a ”ramurilor” – legiferând prin acceptarea sa existența mai multor Biserici cu dogme foarte diferite –, iar pe de altă parte, ”Regulamentul de Organizare și Funcționare a Sinodului” acestuia să îi ignore în fapt pe eventualii ierarhi minoritari ai Bisericilor Locale și să nu ia foarte serios în considerare abordările teologice ale conștiinței lor episcopale. Și aici se ridică o întrebare teologică și dogmatică foarte îndreptățită: Cum se va mărturisi într-o asemenea situație credința cea una a Bisericii, ”cu o singură gură și-o singură inimă”? Cum vor putea Părinții Sinodali să spună: ”părutu-s-a Duhului Sfânt și nouă”? Cum vor arăta că au ”mintea lui Hristos”, întocmai cum susțineau Părinții de Dumnezeu purtători ai Sinoadelor Ecumenice ale Bisericii?