Cum trebuie primiți ierarhii apostați de la sinodul panortodox

Acatistul tuturor sfinţilor români Ziua prăznuirii: Duminica a 2-a dupa Rusalii

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Ca a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, acum si pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!
Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.
Apoi se zic condacele şi icoasele.
Condaculul întâi :
Celor ce din neamul nostru s-au învrednicit a dobândi, prin nevoinţele şi sângele lor, darul sfinţeniei, fiind astfel slava neamului nostru înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor, acestora şi noi, ca unora ce pururea mijlocesc înaintea tronului lui Dumnezeu pentru mântuirea noastră, să le strigăm cu bucurie: Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care aţi strălucit pe pământul ţării noastre!
Icosul întâi :
Începutul mântuirii neamului nostru s-a arătat a fi cel dintâi chemat dintre Apostoli, slăvitul Andrei. Că el din bezna neştiinţei scoţându-ne, ne-a învăţat a ne închina Treimii celei de viaţă făcătoare. Cântăm, aşadar, lui, şi tuturor celor ce i-au urmat în credinţă, unele ca acestea:
Bucură-te, Andreie, că tu ai binevestit mântuirea neamului omenesc în părţile noastre;
Bucură-te, că strămoşii noştri după vrednicie te-au cinstit;
Bucură-te, că mereu te-ai arătat apărător al nostru înaintea lui Hristos şi a Maicii Sale;
Bucură-te, că prin tine putem cânta tuturor sfinţilor neamului nostru laude, zicând:
Bucuraţi-vă, toţi cei ce împodobiţi binecuvântatul pământ al ţării cu florile sfinţeniei;
Bucuraţi-vă, că lacrimile voastre cad fără oprire înaintea lui Dumnezeu, cerând iertare nenumăratelor noastre păcate;
Bucuraţi-vă, că voi sunteţi măsura neamului nostru şi binecuvântarea lui cea nepieritoare;
Bucuraţi-vă, că doar întru voi putem să ne lăudăm cu adevărat;
Bucuraţi-vă, că fără ajutorul vostru demult am fi fost în ghearele morţii;
Bucuraţi-vă, că doar pentru suspinele voastre ne mai îngăduie Dumnezeu răutatea;
Bucuraţi-vă, că împreună cu Maica Domnului sunteţi singura noastră nădejde de mântuire;
Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care aţi strălucit pe pământul ţării noastre!
Condacul al 2-lea :
Prin Andrei, Apostolul nostru, s-a luminat pământul ţării de lumina cea dulce a Învierii, şi neamul românesc a început a-i naşte pe cei mai buni dintre fiii săi, sfinţi în cer; care pururea ne izbăvesc pe noi în chip tainic din toată ispita. Cinstindu-i pe ei după cuviinţă, cu bucurie să-I mulţumim Celui ce ni i-a dat, cântând: Aliluia!
Icosul al 2-lea :
Sângele mucenicilor este sămânţă pentru alţi creştini. Iar sângele vostru, primilor mucenici care v-aţi jertfit pe pământurile noastre, a fost temelia cea neclintită pe care a luat fiinţă neamul nostru, deodată român şi creştin. Pentru aceasta, vouă tuturor, vă cântăm aşa:
Bucură-te, Sfinte Montan, preotul lui Hristos, că împreuna cu soţia ta Maxima neînfricaţi L-aţi mărturisit pe Stăpânul;
Bucură-te, că pentru aceasta aţi primit cununa muceniciei prin înecare;
Bucură-te, Nichita, cel ce ai stat împotriva goţilor celor păgâni;
Bucură-te, că pentru aceasta ai pătimit moarte prin foc, învrednicindu-te de slava cea veşnică;
Bucură-te, Sfinte Sava, mare mucenice, că apa Buzăului s-a învrednicit a primi preacinstitul tău trup;
Bucură-te, că de moaştelor tale şi Marele Vasilie s-a închinat cu evlavie;
Bucuraţi-vă, Zotic, Atal, Camasie şi Filip, ca sângele vostru ca pe o comoară de mare preţ l-aţi adus lui Hristos;
Bucuraţi-vă, că aţi umplut de veselie inimile creştinilor prin minunata arătare a cinstitelor voastre moaşte;
Bucuraţi-vă, că Dumnezeu prin ele ne-a arătat că încă ne mai aşteaptă pocăinţa;
Bucuraţi-vă şi voi, Sfinţilor Epictet şi Astion, care cu darul facerii de minuni aţi adus pe mulţi strămoşi de-ai noştri la credinţă;
Bucuraţi-vă, că mai apoi înfricoşătoarele chinuri le-aţi socotit, pentru Hristos, a fi dulceaţă cerească;
Bucuraţi-vă, că şi moaştele voastre împodobesc Dobrogea cu daruri de la Dumnezeu;
Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care aţi strălucit pe pământul ţării noastre!
Condacul al 3-lea :
Sfinţit-au pământul ţării noastre cu sângele lor mucenicii. Că ei pe toate le-au socotit deşertăciune, şi prin pătimiri de puţină vreme au câştigat bucuria cea veşnică. Pentru aceasta pot şi nouă, celor ce ne închinăm lor cu dragoste, să ne ajute în toată greutatea. Iar noi, cei ce suntem urmaşi nevrednici ai lor, să ne străduim a cânta împreună cu ei, Dumnezeului tuturor: Aliluia!
Icosul al 3-lea :
Învrednicitu-s-au, în vremurile cele dintâi, străbunii noştri, de păstori desăvârşiţi, care prin viaţa lor sfântă i-au povăţuit pe calea cea strâmtă a mântuirii. Că unii şi mucenicie au răbdat, iar alţii L-au mărturisit pe Hristos cu tărie. Pentru aceasta şi noi, ca unor părinţi ai noştri, să le cântăm cu credinţă:
Bucură-te, Sfinte Irineu, episcop al Sirmiumului, că tu cu vitejie sângele ţi-ai vărsat pentru Hristos;
Bucură-te, că diaconul Dimitrie ţi-a urmat în răbdare;
Bucură-te, cinstite Efrem, că pe mulţi pregătindu-i pentru mucenicie, şi tu te-ai jertfit împreună cu ei;
Bucură-te, Vetranioane, episcop al Tomisului, că te-ai înflăcărat de râvnă pentru credinţa cea ortodoxă;
Bucură-te, că pentru aceasta, pe împăratul cel pământesc l-ai înfruntat din dragoste pentru Împăratul ceresc;
Bucură-te, Teotime, care prin minunile tale L-ai propovăduit pe Hristos şi hunilor celor barbari;
Bucură-te, că tu pe Ioan cel cu Gură de Aur l-ai apărat cu neînfricare;
Bucură-te, Niceta, că pe mulţi dintre daci i-ai botezat în numele Sfintei Treimi;
Bucură-te, că scrierile tale luminate de Duhul Sfânt, au apărat dreapta credinţă;
Bucuraţi-vă, Ioan Casian şi Gherman, cei odrăsliţi din pământul Dobrogei şi înfloriţi în ţinuturile apusene;
Bucuraţi-vă, că voi pe toţi sfinţii i-ati cercetat, adunând ca nişte albine nectarul duhovnicesc de la fiecare;
Bucuraţi-vă, că după ce v-aţi desăvârşit în sfinţenie aţi întemeiat viaţă monahală în Apus;
Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care aţi strălucit pe pământul ţării noastre!
Condacul al 4-lea :
Cel ce va face şi va învăţa, acela mare se va chema în Împărăţia lui Dumnezeu, zice Domnul. Iar voi, măriţilor ierarhi, turma cea cuvântătoare încredinţată vouă aţi scos-o dintru neştiinţă, cu fapta şi cu cuvântul învăţând pe strămoşii noştri a-L lăuda pe Dumnezeu cel Unul în Treime, cântând: Aliluia!
Icosul al 4-lea :
Prin munţi, prin peşteri sau prin păduri vieţuind cuvioşii, au umplut întreg pământul ţării noastre de nevoinţe sfinte. Că ei de toate s-au lepădat pentru a-I urma lui Hristos; pentru care Acela, după făgăduinţă, i-a făcut moşteni ai vieţii celei veşnice. Să le cântăm şi noi, aşadar, cu glas de bucurie:
Bucură-te, Sfinte Nicodim, că prin aspre nevoinţe în Muntele cel Sfânt al Athosului viaţa ţi-ai sfinţit;
Bucură-te, că în pământul nostru venind, te-ai arătat începător al vieţii de obşte;
Bucură-te, că multe mănăstiri ai întemeiat, adăpându-ne din lumina cea curată a Ortodoxiei;
Bucură-te, Sfinte ierarhe Leontie, cel ce pustia ai făcut-o să înflorească prin luptele tale;
Bucură-te, că darul facerii de minuni luând, ai ajuns păstor al Rădauţilor;
Bucură-te, că după moartea ta, Dumnezeu S-a slăvit prin moaştele tale cele izvorâtoare de tămăduiri şi bună mireasmă;
Bucură-te, Ioane, minunatule arhiepiscop, care la Râşca ai trăit în înfrânare şi sfinţenie;
Bucură-te, Daniile, mare sihastru, că din pruncie viaţa ţi-ai împodobit cu toată virtutea;
Bucură-te, că ai ajuns povăţuitor al lui Ştefan, Domnul cel Sfânt al Moldovei;
Bucură-te, că moartea ta a arătat poporului că eşti viu în cer prin minunile izvorâte din mormântul tău;
Bucură-te, Ghelasie, ierarhe, care te-ai arătat călugăr desăvârşit şi păstor al moţilor;
Bucură-te, că tu şi azi ne mângâi cu minunile tale, rugându-te cu durere pentru pământul cel chinuit al Apusenilor;
Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care aţi strălucit pe pământul ţării noastre!
Condacul al 5-lea :
Şi neamul nostru s-a învrednicit a aduce lui Hristos jertfă curată, mulţime de cuvioşi. Dar aşa a bineplăcut lor, ca neştiuţi de oameni să-şi sfinţească viaţa prin pustii şi-n singurătate. Că numele lor, doar Dumnezeu îl ştie. Dar noi, încredinţati fiind că ei umplu cerurile de rugători neclintiţi pentru mântuirea noastră, slăvim pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!
Icosul al 5-lea :
Biruinţa voastră, cinstiţilor mucenici, s-a arătat a fi însăşi moartea. Că prin aceasta v-aţi făcut vii în cer, unde staţi de-a dreapta tronului lui Hristos, neîncetat suspinând pentru noi. Rugându-vă să nu ne lepădaţi pentru păcatele noastre, vă cinstim cu nevrednicie, zicând:
Bucură-te, Vodă Constantin, mucenice, că te-ai arătat a fi mai darnic decât toţi domnii;
Bucură-te, că pentru aceasta şi Hristos te-a răsplătit cu cununa muceniciei, pe care şi fiii tăi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei au primit-o împreună cu tine;
Bucură-te, că nici pe ei şi nici pe sfetnicul Ianache nu i-ai cruţat, îndemnându-i să rabde patima cu bucurie;
Bucură-te, că ne spăimântăm toţi de vitejia ta cea mucenicească, cu care moartea ai înfruntat;
Bucuraţi-vă dar, Sfinţilor Brâncoveni, că întru totul v-aţi asemănat mucenicilor celor din vechime, slavă făcând neamului şi lui Dumnezeu;
Bucură-te şi tu, Sfinte Antim, că din pământul Iviriei ai ajuns păstor al Ţării Românesti;
Bucură-te, că împreună cu Sfântul Domn Constantin aţi ridicat poporul din neştiinţă, prin cărţile cele cu folos sufletesc;
Bucură-te, că în dulce grai românesc ai rânduit a se sluji în Biserici, spre slava lui Dumnezeu şi folosul oamenilor;
Bucură-te, că mai apoi de turci fiind omorât, ai ajuns şi mucenic al lui Hristos;
Bucură-te, viteazule Ioane, cel ce te-ai arătat vlăstar binecuvântat al pământului nostru;
Bucură-te, că deşi tânăr fiind cu vârsta, ai biruit atât pofta trupească cât şi moartea;
Bucură-te, că ai fost înjunghiat ca un miel nevinovat de turcii cei fără de lege;
Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care aţi strălucit pe pământul ţării noastre!
Condacul al 6-lea :
Prin răbdarea lor în chinuri, prin dragostea pentru Mântuitorul Hristos, prin credinţa în viaţa cea veşnică, prin bărbăţia lor în faţa morţii, mucenicii ne sunt siguri îndrumători spre mântuire. Să-L slăvim pe Dumnezeu, Cel ce i-a întărit întru toate, cântând: Aliluia!
Icosul al 6-lea :
Înfrânându-se întru cunoştinţă cuvioşii, trupul şi sufletul şi-au sfinţit, umplându-se de Duh Sfânt; iar pentru aceasta au şi rămas după moarte nestricaţi. După cuviinţă dar, ca unora care ne ocrotesc prin rugăciunile lor, cu dragoste să le cântăm:
Bucură-te, Paraschiva noastră cea iubită, care viaţă desăvârşit ţi-ai închinat-o lui Hristos;
Bucură-te, că pe Acesta dorindu-L neîncetat, cu toată virtutea sufletul ţi-ai împodobit;
Bucură-te, că tu eşti ocrotitoarea întregii Moldove prin moaştele tale cele prea dorite;
Bucură-te, că toţi românii vin la tine ca la o grabnică izbăvitoare din nevoi;
Bucură-te, Grigorie cel din Decapole, apărătorule al sfintelor icoane, că ai dobândit darul facerii de minuni;
Bucură-te, că prin rânduiala dumnezeiască cinstitele tale moaşte au ajuns în Oltenia, de unde dăruiesc vindecări tuturor;
Bucură-te, Dimitrie, bouarule din Basarabi, că în deplină smerenie viaţa şi moartea ţi-ai trecut;
Bucură-te, că Dumnezeu moaştele tale minunat le-a descoperit, făcându-te apărător al Bucureştiului;
Bucură-te, Sfinte Ioane, care în mănăstirea Prislop prin aspre nevoinţe te-ai sfinţit;
Bucură-te, că întreagă Ţara Haţegului te cinsteşte cu dragoste ca pe un fiu al ei;
Bucură-te şi tu, Antonie de la Iezeru, că în Carpaţi pustniceşte ai trăit;
Bucură-te, că pe oamenii cei ce te căutau cu credinţă, i-ai povăţuit pe calea mântuirii;
Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care aţi strălucit pe pământul ţării noastre!
Condacul al 7-lea :
Sfinţi ai noştri şi ajutători nouă s-au arătat cei ce cu moaştele lor au binecuvântat ţara, cuvioşi şi mucenici, deşi odrasliţi din alte pământuri. Pentru aceasta Îi mulţumim lui Dumnezeu, Cel ce neamurile le ţine în dragoste unul pentru altul, toţi împreună cântând: Aliluia!
Icosul al 7-lea :
Pe apărătorii dreptei credinţe şi ai neamului strămoşesc, pe cei ce în faţa prigoanelor şi a duşmanilor L-au mărturisit neclintit pe Hristos şi Biserica Sa au păzit-o cu neînfricare, pe aceştia după dreptate să îi lăudăm zicând:
Bucură-te, Ştefan cel Mare, spaima păgânilor şi apărătorul întregii creştinătăţi;
Bucură-te, că tu eşti pavăza neamului nostru până la sfârşitul vremurilor;
Bucură-te, că pentru slava dreptei credinţe ai umplut pământul ţării de mănăstiri şi biserici;
Bucură-te, că în timpul vieţii cu sabia ai luptat pentru neam şi pentru credinţă, iar acum cu rugăciunea te lupţi pentru noi;
Bucură-te, Petru Movilă, mitropolitule al Kievului, că în bun chip te-ai nevoit pentru slava Ortodoxiei;
Bucură-te, Iosif Mărturisitorule, ierarhe al Maramureşului, că nedreptatea şi batjocurile cu vitejie le-ai răbdat;
Bucură-te, că pe maramureşeni întru bună credinţă şi evlavie i-ai păstorit;
Bucuraţi-vă, Sfinţilor mitropoliţi Iorest şi Sava, care pe poporul cel încredinţat vouă l-aţi păzit de prigoana calvinilor;
Bucuraţi-vă, că pentru aceasta şi temniţă şi bătăi ati pătimit, mărturisind dreapta credinţă;
Bucuraţi-vă, Visarion şi Sofronie, cei ce cu neînfricare aţi luptat pentru legea cea strămoşească;
Bucuraţi-vă, că în temniţi bătuţi şi chinuiţi fiind, pururea v-aţi rugat pentru poporul cel greu prigonit al Ardealului;
Bucuraţi-vă, că prin predica voastrp cea înflăcărată, românii s-au întors într-un cuget la credinţă;
Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care aţi strălucit pe pământul ţării noastre!
Condacul al 8-lea :
Pentru credinţă au pătimit mărturisitorii, şi pentru neam. Că palme, scuipări, bătăi, închisori şi încă multe altele răbdând, ne-au arătat cum se cade a apăra credinţa strămoşească. Iar noi, nici cu mintea putându-ne ridica la a lor virtute, să ne alăturăm lor în neîncetată cântare adusă lui Dumnezeu, zicând: Aliluia!
Icosul al 8-lea :
Cuvioşilor ce din pământul Moldovei au răsărit, şi care viaţa întreagă în munţi şi-n peşteri şi-au petrecut, în posturi şi-n privegheri de toată noaptea, şi care dobândind dragostea cea adevărată, s-au rugat cu lacrimi pentru întreaga lume, acestora şi noi, închinându-ne acum, cu evlavie să le cântăm:
Bucură-te, Sfinte Chiriac, cel ce în muntele Bisericani gol ai petrecut vreme de 60 de ani, îndurând arşiţa şi gerul;
Bucură-te, că prin luptele tale ai ajuns la măsurile nevoitorilor celor din vechime;
Bucură-te şi tu, Sfinte Chiriac de la Tazlău, care ai fost povăţuitorul sihaştrilor;
Bucură-te, că prin nevoinţele şi smerenia ta cea adâncă ai sporit în rugăciune, biruind cu totul pe diavoli;
Bucură-te, Sfinte Rafaile din Agapia, că întru deplină ascultare trăind, darul înainte-vederii ai primit;
Bucură-te, că şi după moarte demonii i-ai izgonit prin moaştele tale cele minunate;
Bucură-te, Partenie, egumen al Agapiei, că te-ai îmbrăcat în toată fapta cea bună;
Bucură-te, Sfinte Inochentie, că în Mănăstirea Probota prin simplitate şi sărăcie ai dobândit Împărăţia cea cerească;
Bucură-te, că pentru dragostea ta, Dumnezeu ţi-a dat darul facerii de minuni;
Bucură-te şi tu, Eustatie, cuvioase, cel ce vrednic următor Sfântului Inochentie te-ai făcut;
Bucură-te, Sfinte Vasile, că intrând în obştea Moldoviţei în scurtă vreme ai ajuns egumen vestit;
Bucură-te, că te-ai învrednicit a fi sfetnicul lui Alexandru cel Bun;
Bucură-te, că moaştele tale până acum ne sunt de grabnic ajutor în nevoi;
Bucură-te, Epifanie, că în Voroneţ trăind, ai fost urmaş cinstit al Sfântului Daniil Sihastrul;
Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care aţi strălucit pe pământul ţării noastre!
Condacul al 9-lea :
Pildă vrednică de urmat ne-au arătat cuvioşii. Că ei prin posturile îndelungi cu care trupul şi-au potolit, prin lacrimile neîncetate cu care ochii şi-au luminat şi prin privegherile cele de toată noaptea în care au petrecut în rugăciune, ne-au învăţat cum să dobândim Împărăţia cea veşnică. Să-I mulţumim lui Dumnezeu, aşadar, pentru ei şi pentru toate, cântând: Aliluia!
Icosul al 9-lea :
Întru mucenicie aţi primit cununa cea neveştejită şi mai presus de minte de la Însuşi Hristos, Stăpânul nostru. Cu vitejie neplecându-vă în faţa celor ce vă chinuiau, prin pătimiri şi prin moarte aţi răpit raiul. Pentru care vă şi cântăm, mucenicilor, unele ca acestea:
Bucură-te, Teodosie, Mitropolitule al Moldovei, că din pricina dragostei ce o purtai păstoriţilor tăi ai fost prigonit de domnul cel nelegiuit;
Bucură-te, că după moartea ta cea mucenicească, Sfântul Antipa s-a făcut părtaş minunatei descoperiri a moaştelor tale;
Bucură-te, Ioane, mare mucenice al lui Hristos, că toată viclenia celui rău s-a dovedit a fi spre slava ta mai mare;
Bucură-te, că ajungând trupul tău preaiubit la Suceava, ai vindecat toate rănile moldovenilor;
Bucură-te, că de atunci prin multe minuni ne-ai încredinţat de dragostea pe care ne-o porţi nouă tuturor;
Bucură-te, nevinovată Filofteie, că milostenia ta a deschis cerurile;
Bucură-te, că securea care ţi-a fost spre moarte, te-a făcut mireasă a lui Hristos;
Bucură-te, că moaştele tale păzesc cu străşnicie pământul ţării şi pe cei ce locuiesc într-însa;
Bucură-te, Oprea, cioban minunat, care cu vitejie ai înfruntat stăpânirea străină, cerând libertate pentru românii dreptslăvitori;
Bucură-te, că pentru aceasta temniţa până la moarte ai răbdat, mucenic al lui Hristos învrednicindu-te a fi;
Bucuraţi-vă, Ioane şi Moise, preoţi neînfricati, că nu aţi vrut cu nici un chip să vă lepădaţi de credinţa strămoşească;
Bucuraţi-vă, adevăraţilor apărători ai Ortodoxiei, că aţi fost băgaţi în închisoare şi aţi îndurat multe chinuri, dobândind moarte pentru credinţa cea dreaptă;
Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care aţi strălucit pe pământul ţării noastre!
Condacul al 10-lea :
Ajutor nebiruit ne-am câştigat noi în ceruri, pe sfinţii mucenici. Că ei de dragoste arzând pentru Stăpânul, şi pe toate lepădându-le pentru El, pe toate le-au şi câştigat. Iar acum se roagă pentru noi, ne întăresc în credinţă, ne apără neamul şi ne păzesc de toată răutatea. Lui Hristos, aşadar, Care prin ei şi prin Maica Sa ne trimite harurile Lui cele bogate, să-I mulţumim, cântând: Aliluia!
Icosul al 10-lea :
Să se bucure neamul nostru cu desăvârşită şi duhovnicească bucurie. Că a dobândit în cer sfinţi cuvioşi, care plăcând lui Dumnezeu în viaţa aceasta, şi-au agonisit veşnică răsplată, pe care ne-o pot da şi nouă, celor ce le cântăm cu evlavie:
Bucură-te, Vasile cel din Poiana Mărului, că părăsindu-ţi ţara ai venit în pământurile Vrancei, pe care le-ai luminat cu viaţa ta cea desăvârşită;
Bucură-te, că sporind în rugăciunea inimii, te-ai învrednicit a fi stareţ al cuviosului Paisie, cel ce ţi-a urmat întru totul în virtute;
Bucură-te, Sfinte Paisie, că în Moldova şi-n Athos te-ai întărit întru toată virtutea, ajungând părinte al părinţilor;
Bucură-te, că te-ai făcut mare dascăl al rugăciunii celei neîncetate a inimii;
Bucură-te, că sub oblăduirea ta ai strâns părinţi de multe neamuri, lasând mulţime de ucenici care au umplut toată Ortodoxia de lumină duhovnicească;
Bucură-te, minunate Antipa, care din Moldova ieşind şi-n Sfântul Munte desăvârşindu-te, ai rodit în îndepărtatul Valaam;
Bucură-te, că ai strălucit cu sfinţenia ta din Athos până în Rusia, cinste făcând neamului tău, pentru care te şi rogi neîncetat;
Bucură-te, Ioane, române, că ramânând de mic orfan, Dumnezeu ţi-a purtat de grijă ca unui adevărat copil al Său;
Bucură-te, că El ţi-a călăuzit paşii spre pustiile Iordanului, unde sihăstreşte în aspră nevoinţă ai trăit;
Bucură-te, că au săltat inimile noastre de bucurie la aflarea moaştelor tale iubite, prin care ne-am încredinţat că avem un nou mijlocitor pentru noi;
Bucură-te, Teodora, pustnico, care femeie fiind după fire ai întrecut cu nevoinţele pe mulţi dintre bărbaţi;
Bucură-te, că în singurătate întreaga viaţă ai petrecut, punându-ţi toată nadejdea în Dumnezeu, Care te-a şi slăvit cu trup nestricăcios;
Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care aţi strălucit pe pământul ţării noastre!
Condacul al 11-lea :
Să ne plecăm înaintea celor ce prin luptele lor au biruit cele ale firii şi s-au făcut îngeri în trup, surpând pe surpătorul mântuirii noastre; iar lui Dumnezeu, Care le-a arătat lor calea cea strâmtă şi cu chinuri, să-I cântăm, zicând: Aliluia!
Icosul al 11-lea :
Si în vremurile mai noi au strălucit pe pământul ţării păstori desăvârşiţi în sfinţenie. Că ei sufletul şi-au pus pentru noi în faţa lui Dumnezeu, străduindu-se cu timp şi fără timp a ne face vrednici de Împărăţia cerurilor. Ca unora ce fără zăbavă s-au nevoit pentru binele nostru, şi încă se mai nevoiesc, să le cântăm zicând:
Bucură-te, Calinic, netrupescule păstor, că nu ştim de unde să începem a lăuda virtuţile tale;
Bucură-te, că deşi ai fost egumen şi ierarh cu multe griji, nevoinţele cele călugăreşti nu le-ai lepădat, ci mai vârtos te-ai întărit întru ele;
Bucură-te, că prin negrăita ta milostenie te-ai urcat până la cer, fiind până azi părinte al săracilor;
Bucură-te, că în fel şi chip te-ai nevoit pentru binele păstoriţilor tăi, luptând pentru unirea tuturor românilor întru dragoste de Dumnezeu şi de neam;
Bucură-te, că ai luminat poporul cel dreptcredincios, tipărind cărţi cu folos sufletesc şi zidind nenumărate biserici;
Bucură-te, că şi după moarte românilor tăi iubiţi le împarţi mulţime de daruri prin moaştele tale cele preacinstite;
Bucură-te, Iosif de la Partos, mitropolitule al Timişoarei, care în Sfântul Munte Athos ai urcat pe calea cea dumnezeiască a virtuţilor;
Bucură-te, că deşi bătrân fiind, ai venit să păstoreşti poporul Banatului;
Bucură-te, că de darul facerii de minuni învrednicindu-te, prin moaştele tale ne stai şi azi întru ajutor;
Bucură-te, Sfinte Nifon, că şi tu în Grădina Maicii Domnului te-ai nevoit întru sfinţenie;
Bucură-te, că ai fost ales patriarh al Constantinopolului, iar mai apoi ai ajuns păstor al Ţării Româneşti;
Bucură-te, că pe binecredinciosul şi înţeleptul voievod Neagoe Basarab l-ai povăţuit pe căile sfinţeniei;
Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care aţi strălucit pe pământul ţării noastre!
Condacul al 12-lea :
Pe vrednicii noştri ierarhi şi stăpâni, care întru frica Domnului s-au nevoit a scoate poporul din mâinile vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi, îndrumându-l întru toate poruncile Mântuitorului, pe aceştia, dar, lăudându-i, lui Dumnezeu, Celui ce i-a înţelepţit cu lumina Sa cea bogată, să-I cântăm cu bucurie, strigând: Aliluia!
Icosul al 12-lea :
Din mormânt a ieşit mântuirea neamului omenesc, prin slăvita Înviere. Iar mucenicii şi mărturisitorii vremurilor de pe urmă, locuind în temniţi ca-n nişte morminte, au adus, prin jertfa lor, învierea neamului românesc. Să cântăm, aşadar, tuturor celor care neştiuţi au pătimit pentru credinţă sub prigoana celor fără de Dumnezeu, unele ca acestea:
Bucuraţi-vă, arhierei şi preoţi, călugări şi credincioşi, care aţi umplut temniţele comuniste;
Bucuraţi-vă, toţi cei ce v-aţi stins în vremea cruntei prigoane, ştiuţi doar de Dumnezeu;
Bucuraţi-vă, că în iertare şi nevoinţă desăvârşindu-vă, aţi făcut închisoarea prilej de sfinţire;
Bucuraţi-vă, toţi cei ce închişi la Piteşti L-aţi mărturisit pe Hristos, îndurând biruitori chinurile cele mai presus de minte;
Bucuraţi-vă, Aiudule şi Jilava, că sângele mulţimilor de mucenici v-au făcut locuri de închinare;
Bucuraţi-vă, Gherla şi Periprava, că în voi a strălucit lumina rugăciunii celei din suferinţă;
Bucuraţi-vă, toate temniţele comuniste, că v-aţi făcut scară spre cer pentru nenumăraţi mucenici;
Bucuraţi-vă, că fără să vrea călăii cei nemiloşi au lucrat spre slava lui Dumnezeu şi a Bisericii Sale;
Bucuraţi-vă, că prin ei floarea neamului românesc a umplut cerul, pururea mijlocind pentru noi înaintea lui Dumnezeu;
Bucuraţi-vă dar, noilor mucenici, că vitejia şi răbdarea voastră v-au agonisit cununa cea veşnică;
Bucuraţi-vă, că întru bucuria raiului sălăşluind acum, sunteţi nădejdea cea tare a neamului nostru;
Bucuraţi-vă, că prin jertfa voastră, Dumnezeu ne trimite în dar binecuvântările Lui cele bogate;
Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care aţi strălucit pe pământul ţării noastre!
Condacul al 13-lea :
Tuturor sfinţilor neamului nostru, mucenici, ierarhi, cuvioşi, mărturisitori şi voievozi, ştiuţi sau neştiuţi, să le aducem cinstirea noastră şi dragostea şi evlavia. Şi să le mulţumim ca unora care plâng pentru noi şi pentru păcatele noastre, aducând binecuvântarea lui Dumnezeu peste pământul ţării. Iar lui Dumnezeu, Celui ce până acum nu a lepădat neamul nostru cel dreptcredincios, să-I cântăm din inimă, în veşnică şi dulce cântare zicând : Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice
Icosul întâi
Începutul mântuirii neamului nostru s-a arătat a fi cel dintâi chemat dintre Apostoli, slăvitul Andrei. Că el din bezna neştiinţei scoţându-ne, ne-a învăţat a ne închina Treimii celei de viaţă făcătoare. Cântăm, aşadar, lui, şi tuturor celor ce i-au urmat în credinţă, unele ca acestea:
Bucură-te, Andreie, că tu ai binevestit mântuirea neamului omenesc în părţile noastre;
Bucură-te, că strămoşii noştri după vrednicie te-au cinstit;
Bucură-te, că mereu te-ai arătat apărător al nostru înaintea lui Hristos şi a Maicii Sale;
Bucură-te, că prin tine putem cânta tuturor sfinţilor neamului nostru laude, zicând:
Bucuraţi-vă, toţi cei ce împodobiţi binecuvântatul pământ al ţării cu florile sfinţeniei;
Bucuraţi-vă, că lacrimile voastre cad fără oprire înaintea lui Dumnezeu, cerând iertare nenumăratelor noastre păcate;
Bucuraţi-vă, că voi sunteţi măsura neamului nostru şi binecuvântarea lui cea nepieritoare;
Bucuraţi-vă, că doar întru voi putem să ne lăudăm cu adevărat;
Bucuraţi-vă, că fără ajutorul vostru demult am fi fost în ghearele morţii;
Bucuraţi-vă, că doar pentru suspinele voastre ne mai îngăduie Dumnezeu răutatea;
Bucuraţi-vă, că împreună cu Maica Domnului sunteţi singura noastră nădejde de mântuire;
Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care aţi strălucit pe pământul ţării noastre!
Şi Condaculul întâi :
Celor ce din neamul nostru s-au învrednicit a dobândi, prin nevoinţele şi sângele lor, darul sfinţeniei, fiind astfel slava neamului nostru înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor, acestora şi noi, ca unora ce pururea mijlocesc înaintea tronului lui Dumnezeu pentru mântuirea noastră, să le strigăm cu bucurie: Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care aţi strălucit pe pământul ţării noastre!
Rugăciune către sfinţii români :
Sfinţilor români, voi, care sunteţi podoaba neamului nostru şi roada lui cea mai de preţ: mucenici, care aţi murit pentru Stăpânul Hristos; ierarhi, care ne-aţi păstorit cu sfinţenie; cuvioşi, care v-aţi nevoit ca nişte îngeri în trup; mărturisitori, care aţi păzit dreapta credinţă; şi voievozi, care ne-aţi apărat Biserica şi neamul, staţi tari, precum aţi şi stat, înaintea tronului lui Dumnezeu, rugându-vă cu lacrimi să ne ierte păcatele şi să ne întoarcă spre toată fapta cea bună.
Noi credem şi mărturisim că voi, sfinţilor care aţi odrăslit din neamul nostru, sau care aţi venit în aceste părţi pentru a ne lumina cu viaţa sau cu moaştele voastre, vă rugaţi cu dragoste pentru noi şi ne sunteţi cel dintâi ajutor în faţa lui Dumnezeu, şi pentru aceasta ne şi rugăm vouă cu evlavie: păziţi-ne, împreună cu Maica Domnului, de toate greutăţile şi încercările care se abat asupra noastră; nu de cele ce sunt îngăduite spre pocăinţă şi spre întoarcere la Dumnezeu să ne păziţi, sfinţilor, ci de cele care sunt din răutatea şi invidia vrăjmaşilor noştri văzuţi şi nevăzuţi, şi care sunt mai presus de puterea noastră. Izbăviţi-ne, aşadar, cu rugăciunile şi îndurările voastre, de venirea altor neamuri asupra noastră, de războiul cel dintre noi, de secetă, de cutremur, de foc, de potop, de boală şi de toate necazurile pe care din cauza răutăţii noastre le pătimim.
Că, iată, cu nenumarate păcate Îl mâhnim pe milostivul Dumnezeu: cu uciderea de prunci cea cumplită, cu desfrânarea cea ruşinoasă, cu hoţii şi viclenii şi minciuni, şi îndeobşte cu toată fapta cea rea. Ne-am îndepărtat sfinţilor, întru totul de Dumnezeu şi de Biserica Sa, şi vă rugăm acum să cereţi pentru noi iertare de păcate, chip de pocăinţă şi râvnă pentru toată fapta cea bună. Si să ne întoarceţi la dragoste pentru Dumnezeu şi pentru Maica Sa şi pentru Biserica cea strâmoşească. Ca nu cumva din pricina noastră să fie hulit Dumnezeu printre neamuri, ci mai degrabă să fim un neam întru care să se slăvească sfânt numele Lui.
Ca astfel, ridicându-ne la cinstea cea dintâi, să ne închinăm vouă, iubiţi ai noştri sfinţi români, şi să slăvim pe Dumnezeu cel Unul în Treime, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Cântare de laudă la Sfântul Efrem, Patriarhul Antiohiei
Sfintul Efrem, bărbatul evlaviei, împotriva făcătorilor de rele s-a oştit.
Oştean al Bisericii a fost el,
Ce contra păcatului nebunesc al ereziei
A luptat.
Oştean al Bisericii a fost el,
Al Bisericii de Hristos răscumpărate
Şi pururea proslăvite
Prin Scumpul Său Sînge pe Cruce vărsat.
Efrem pe a lui Hristos turmă
De lupi o păzeşte,
Cuiburile păianjenilor
Nimicind.
Sfîntul Efrem, alesul lui Dumnezeu,
A luminat în Antiohia.
Prin a lui sfântă gură
Biserica a strălucit
Ca în vremurile slăvitului Hrisostom.
Cu darul minunat al vindecărilor,
Dumnezeu a proslăvit pre cel ce L-a proslăvit.
Efrem este steaua unui trecut slăvit,
Efrem este slava Ortodoxiei.
Acatistul Sfantului Ignatie Briancianinov

Acatis tul Sfantului Ignatie Briancianinov
Ignatie Briancianinov – Sfant Ierarh !
(13 mai)
Condac 1
Cel ce ai fost ales de imparatul Ceresc si proslavit de El, Parinte Ierarhe Ignatie, praznuind acum preacinstita pomenirea ta, cu osardie te rugam: calauzeste-ne la calea mantuirii, izbaveste-ne de vrajmasii vazuti si nevazuti, de scarbe si de dureri pe cei ce cu dragoste strigam tie: Bucura-te, Ierarhe Ignatie, al pocaintei si rugaciunii lucrator si dascal prea ales!
Icos 1
Arhanghelii si ingerii se minunau de vietuirea ta, Parinte Ierarhe Ignatie, caci din pruncie ai avut mare dorire catre Dumnezeu si intru poruncile Lui ai petrecut neabatut viata ta. Minunandu-ne de aceasta buna pricepere a ta, cu umilinta strigam tie:
Bucura-te, ca pe parintii tai indurerati de nerodire, cu nasterea ta i-ai mangaiat;
Bucura-te, odrasla minunata si de neam cinstit;
Bucura-te, necontenita bucurie a ingerului tau pazitor;
Bucura-te, cele ce cu blandetea si supunerea ta pe parintii si povatuitorii tai i-ai uimit;
Bucura-te, cela ce din pruncie te-ai gatit pentru ascultare monahiceasca;
Bucura-te, cel ce sufletul tau de prunc catre Dumnezeu l-ai indreptat;
Bucura-te, cel ce clipele de ragaz ale prunciei tale in rugaciune si cugetare la Dumnezeu le-ai petrecut;
Bucura-te, cela ce pentru fratii si surorile tale mai mici pilda de rugaciune si ascultare te-ai aratat;
Bucura-te Ierarhe Ignatie, al pocaintei si rugaciunii lucrator si dascal prea ales!
Condac 2
Vazand darurile tale cele mari, parintii tai te-au indreptat catre orasul imparatesc, ca sa dobandesti invatatura spre a primi cinul ostasesc. Ci tu, alesule al lui Dumnezeu, tanar fiind cu anii, dar batran cu intelegerea, toate acestea stricacioase si degrab trecatoare le-ai socotit si catre Singura Frumusete si Negraita Desfatare – Domnul Iisus Hristos – cu mintea si cu inima ai nazuit, cantandu-I: Aliluia !
Icos 2
Intelegere Dumnezeiasca ai primit de la Iubitorul tau Mantuitor Hristos, Ignatie, vrednicule de mirare, atunci cand inca prunc fiind, in toate chipurile cele vazute ale acestei lumi vedeai mana Cerescului Facator si Purtator de grija. Pentru aceasta mult slavindu-te, iti strigam unele ca acestea:
Bucura-te, cela ce in privelistile cele vazute ale firii L-ai contemplat pe Dumnezeu Cel Nevazut;
Bucura-te, cela ce linistea si insingurarea padurii ai iubit;
Bucura-te, cela ce din anii copilariei mare dorire catre Dumnezeu ai avut;
Bucura-te, cela ce toate cele frumoase si desfatate ale lumii acesteia cu vederea le-ai trecut;
Bucura-te, cela ce de la Domnul rasplatire cereasca ai primit;
Bucura-te, cela ce rugaciunea lui Iisus neincetat ai savarsit-o cu gura si ai pastrat-o in minte;
Bucura-te, cela ce iubire desavarsita catre Domnul ai aratat;
Bucura-te, cela ce pe mult doritul tau Iisus in inima pururea L-ai purtat;
Bucura-te, Ierarhe Ignatie, al pocaintei si rugaciunii lucrator si dascal preaales!
Condac 3
Umbrit ai fost de puterea Celui Prea inalt, Parinte preafericite, atunci cand cele ce in lumea aceasta se socotesc ca bunatati le-ai lepadat, si luand crucea, dupa porunca Mantuitorului Hristos urmatu-l-ai fara a te uita inapoi, neincetat cantand in inima ta: Aliluia!
Icos 3
Avand in sufletul tau inflacarata dorinta de a parasi lumea si a urma lui Hristos, nu te-ai temut nici de mania tarului, nici de impotrivirile parintesti, si inca vietuind in lume, cu petrecere monahiceasca te-ai impodobit. Pentru aceasta, cinstind barbatia si iubirea ta catre Preadulcele Domn Iisus, te fericim asa:
Bucura-te, cela ce in tineretile tale tarie de diamant a duhului ai aratat;
Bucura-te, cela ce impartasirea in fiecare saptamana cu Sfintele lui Hristos Taine ca pe cea mai mare comoara o ai dorit;
Bucura-te cela ce te impartasesti acum de Hristos in ceruri, precum ai dorit inca fiind pe pamant;
Bucura-te, ca samanta cea Dumnezeiasca pusa in pamantul cel bun al inimii tale, cu lacrimi imbelsugate o ai udat;
Bucara-te, ca in mijlocul neghinelor lumii roada cea insutita a virtutilor Domnului ai adus;
Bucura-te, pazitor plin de osardie al curatiei sufletului si trupului;
Bucura-te, podoaba cea aleasa a infranarii;
Bucura-te, ca marea cuviinta a chipului tau frumusetea ta sufleteasca o marturisea;
Bucura-te, Ierarhe Ignatie, al pocaintei si rugaciunii lucrator si dascal preaales!
Condac 4
Viforul gandurilor necredincioase nu te-a clatit, Ignatie, fericite, atunci cand, netemindu-te de mania tarului, cinul ostasesc l-ai lepadat si luand asupra ta jugul lui Hristos, lumea cu smintelile ei ai trecut-o cu vederea si in pustie te-ai salasuit. Acolo dobandind odihna cea dorita sufletului tau, neincetat ai cantat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 4
Cand s-a auzit pe meleagurile tale ca tu, tanar fiind de ani, impodobit cu frumusete si cu daruri, ai urat slava acestei lumi si desfatarea ei, si de aceea in pustie ai plecat, toate rudeniile tale mult se mirau; iar ingerii in ceruri foarte se bucurau si proslaveau pe Dumnezeu, Cel Ce te-a rapit din calea lumeasca cea desarta si te-a asezat pe calea cea stramta a calugariei, care duce in imparatia Cerurilor. Iar noi, laudand sfanta ta ravna pentru Domnul, strigam tie:
Bucura-te, cela ce ai socotit mai de cinste a fi ostas al imparatului Ceresc decat al celui pamantesc;
Bucura-te, cela ce impotriva ispitelor ce vin de la lume, de la trup si de la diavol, cu tarie te-ai ostit;
Bucura-te, cela ce cu Dumnezeiasca arma, Crucea lui Hristos, toate uneltirile vrajmasului le-ai biruit;
Bucura-te, cela ce cu platosa dreptatii te-ai imbracat;
Bucura-te, cela ce coiful mantuirii ai dobandit;
Bucura-te, cela ce duhovniceasca sabie, care este Cuvantul lui Dumnezeu, mai presus de toata arma omeneasca o ai iubit;
Bucura-te, cela ce de sagetile celui viclean cu pavaza credintei te-ai ingradit;
Bucura-te, cela ce negraita fericire a cinului ingeresc in camara cereasca o ai dobandit;
Bucura-te, Ierarhe Ignatie, al pocaintei si rugaciunii lucrator si dascal preaales!
Condac 5
Asemanatu-te-ai unei stele cu Dumnezeiasca mergere, Ignatie, Prea Cuvioase, atunci cand inaintea egumenului unei manastiri indepartate si sarace ai statut, cerandu-i a te primi in randul obstei; iar egumenul, cercandu-te, nimica impotriva n-a grait, blagoslovindu-te sa pasesti pe calea cea monahiceasca. Iar tu, invrednicindu-te de plinirea legamintelor tale, cu recunostinta ai strigat, intru zdrobirea inimii, Facatorului tau de bine, Dumnezeu: Aliluia!
Icos 5
Toata obstea manastirii s-a minunat vazand marea ta osardie spre plinirea ascultarilor prin care iti cerca smerenia parintele tau duhovnicesc. Iar noi, cinstind nevointele si ostenelile tale, pe care tanar fiind cu varsta le-ai imbratisat pentru Hristos, cu uimire strigam tie:
Bucura-te, cela ce pe umeri crucea ta o ai luat si urmator lui Hristos te-ai aratat;
Bucura-te, cela ce calea monahiceasca cea stramta si necajita de voie o ai ales;
Bucura-te, cela ce nicicand indarat nu te-ai intors;
Bucura-te, cela ce prin smerenia ta duhul trufiei l-ai surpat;
Bucura-te, cela ce talantul tau in pamant nu l-ai ingropat;
Bucura-te, cela ce intru slava lui Dumnezeu si mantuirea sufletelor omenesti l-ai intrebuintat;
Bucura-te, cela ce prin scrierile tale pline de Dumnezeiasca intelepciune multe suflete inglodate in pacat ai inviat;
Bucura-te, cela ce dulcele glas al Cerescului Stapan: „Sluga buna si credincioasa, intra intru bucuria Domnului Tau”, ai auzit;
Bucura-te, Ierarhe Ignatie, al pocaintei si rugaciunii lucrator si dascal preaales!
Condac 6
Prin smerenie, prin osardie si mai cu seama prin necontenita rugaciune, asupra patimilor trupesti cu darzenie te-ai ostit, Ierarhe, pana ce trupul tau rob duhului l-ai facut; pentru aceasta dimpreuna cu cetele ingerilor stai acum inaintea Scaunului Prea Sfintei Treimi, pururea cantand: Aliluia!
Icos 6
Cu imbelsugare a rasarit in tine harul lui Dumnezeu atunci cand, primind tu cinul cel ingeresc, cu treapta preotiei curand ai fost cinstit, caci duhul tau, primit in bratele cele Parintesti deschise tie, nespusa fericire a gustat. Iar cand ai fost ales de Dumnezeu egumen al manastirii Pelsema, ziua si noaptea ai grijit de oile cele cuvantatoare incredintate tie de Domnul, ca nici una din ele sa nu piara din nepasarea ta. Bucurandu-ne de o asemenea purtare de grija Dumnezeiasca pentru tine, strigam tie:
Bucura-te, cela ce prin primirea cinului ingeresc savarsirea asteptarilor tale o ai vazut;
Bucura-te, cela ce aparatorului tau ceresc, Sfantului Mucenic Ignatie, Purtatorul de Dumnezeu, ai urmat;
Bucura-te, cela ce in inima ta pe Domnul Iisus Hristos pururea, ca si acela, L-ai purtat;
Bucura-te, cela ce dregatoria preotiei ca pe un mare dar de la Dumnezeu o ai primit;
Bucura-te, cela ce esti numit cu numele focului, aprins fiind de focul credintei si iubirii de Dumnezeu si de aproapele;
Bucura-te, cela ce Jertfa cea fara de sange, cu mare evlavie si frica o ai adus;
Bucura-te, cela ce pe Maica Cea Preanevinovata a lui Hristos, Dumnezeului nostru, ca pe o Prea Curata Vistierie si Sfant Odor al Dumnezeiestii slave o ai cinstit;
Bucura-te, cela ce in manastire biserica frumos impodobita, cu hramul Milostivei Portaitisse ai inaltat;
Bucura-te, Ierarhe Ignatie, al pocaintei si rugaciunii lucrator si dascal preaales!
Condac 7
Voind Domnul Cel iubitor de oameni ca sa nu stea sub obroc faclia virtutilor tale, ci tuturor sa lumineze, incat toti oamenii vazandu-te, sa slaveasca pe Tatal Cel Ceresc, te-a scos din insingurata manastire, spre a-ti da ascultari mult-ostenicioase. Minunandu-ne de asemenea purtare de grija a lui Dumnezeu, cu zdrobire strigam: Aliluia!
Icos 7
Noii manastiri a Prea Cuviosuui Serghie, care este in apropierea orasului imparatesc, te-a daruit pe tine Domnul ca intai-statator si bun pastor, iar tu, fara de odihna ai purtat grija de turma ta cea cuvantatoare si ai ravnit la infrumusetarea chinoviei. Pentru aceasta, obstea ta te slavea, strigand:
Bucura-te, cela ce Ocrotitorului Ceresc al manastirii tale, Prea Cuviosului Serghie, Egumenului de la Radonej, urmator ai fost;
Bucura-te, cela ce manastirea cu minunate biserici si cladiri o ai impodobit;
Bucura-te, cela ce, ca un parinte iubitor de fii, pe fiii tai, pe calea mantuirii catre imparatia Cerurilor i-ai calauzit;
Bucura-te, cel ce pe cei insetati a purcede pe calea monahiceasca in manastire cu bucurie i-ai primit;
Bucura-te, cela ce pe monahii cei neascultatori, prin indemnurile tale, la pocainta inlacrimata i-ai adus;
Bucura-te, cela ce, ca un bun pastor, prin viata si obiceiurile tale, pilda de nevointa monahiceasca intregii obsti ai dat;
Bucura-te, cela ce pentru mantuirea lor gata a-ti pune sufletul ai fost;
Bucura-te, lauda si slava monahilor;
Bucura-te, Ierarhe Ignatie, al pocaintei si rugaciunii lucrator si dascal preaales!
Condac 8
Strain si calator fost-ai pe pamant, Ierarhe, ca si ceilalti oameni. Dar Domnul te-a ales, ca pe un bine-placut al Sau, inca din anii tineretii tale, iar prin viata si scrierile tale cele de Dumnezeu insuflate cu osardie Domnului ai slujit. Drept aceea, slava inaltand Facatorului tau de bine, Dumnezeu, ii strigam: Aliluia!
Icos 8
Intru totul fiind plin de virtuti, inger in trup cu adevarat te-ai aratat, Ierarhe Ignatie, cu dragoste primind pe toti cei ce alergau la tine, durerile lor alinand, la calea pocaintei povatuind, neincetata rugaciune si plansul cel din inima invatand. Pentru aceasta, bogati si saraci, oameni cu faima si sarmani, fiii tai duhovnicesti, strigau tie:
Bucura-te, noule Gura de Aur, care prin cuvintele tale de foc, pe multi rataciti prin pocainta i-ai adus la Dumnezeu;
Bucura-te, cela ce prin scrierile tale, sufletele si inimile celor ce te cinstesc le-ai luminat;
Bucura-te, cela ce a ne ruga pentru vrajmasi ne-ai povatuit;
Bucura-te, cela ce insuti te-ai rugat cu dragoste fierbinte pentru vrajmasii tai;
Bucura-te, cela ce ne-ai invatat a vedea in cei ce ne vrajmasesc unelte ale lui Dumnezeu spre indreptarea noastra;
Bucura-te, cela ce ochilor duhovnicesti ai celor ce se pocaiau lacrimile lui Ezechia si suspinarile lui Manase ai infatisat;
Bucura-te, cela ce in cartile tale pline de Dumnezeiasca intelepciune nevointele si ostenelile vechilor nevoitori ai aratat;
Bucura-te, cela ce in viata ta acestora cu desavarsire ai urmat;
Bucura-te, Ierarhe Ignatie, al pocaintei si rugaciunii lucrator si dascal preaales!
Condac 9
Toata ostirea cea ingereasca si soborul ierarhilor se minunau vazandu-te pe tine, noul bineplacut al lui Dumnezeu, cum straluceai prin mari osteneli si nevointe. Iar noi, fericindu-te, lui Dumnezeu, Celui ce te-a proslavit, strigam: Aliluia!
Icos 9
Catre o noua si mult ostenicioasa ascultare intr-un tinut indepartat al patriei tale, ai plecat, Ierarhe Ignatie, atunci cand de la Arhiereul Cel mai inainte de veci, Domnul nostru Iisus Hristos, ti s-a inmanat toiagul arhieresc de Arhipastorul orasului imparatesc, in catedrala din Kazan a imparatesei Ceresti. Cunoscand intru aceasta voia lui Dumnezeu, ca si in tara straina sa se propavaduiasca de catre tine Evanghelia imparatiei lui Dumnezeu, cu smerenie strigam tie:
Bucura-te, cela ce la hirotonie harul Dumnezeiesc cu imbelsugare l-ai primit;
Bucura-te, cela ce esti plin de apostoleasca invatatura si cu darurile ei mantuitoare pe toti credinciosii ii adapi;
Bucura-te, credincios lucrator al viei lui Hristos;
Bucura-te, alauta duhovniceasca, miscata de Duhul Sfant;
Bucura-te, podoaba cea de Dumnezeu insuflata a arhiereilor;
Bucura-te, ca prin gura ta Domnul Cel iubit de tine propavaduia;
Bucura-te, ca pe fratii si fiii tai duhovnicesti din manastirea Prea Cuviosului Serghie, desi cu trupul i-ai parasit, insa in rugaciunile tale nicicum nu i-ai uitat;
Bucura-te, milostiv aparator al tuturor credinciosilor si necredinciosilor, care te cheama in ajutor;
Bucura-te, Ierarhe Ignatie, al pocaintei si rugaciunii lucrator si dascal preaales!
Condac10
Ingreunat fiind de neputinta trupeasca si de nevointele intru care ai petrecut, ai mers in manastirea Sfantului Nicolae, cea care este langa raul Volga, Ierarhe Ignatie, venind a-ti gati sufletul pentru plecarea din aceasta lume, si acolo intru cugetare la Dumnezeu si pustniceasca rugaciune zilele savarsindu-ti, fara tacere ai cantat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 10
Grabnic ajutator si mangaietor, ai fost Ierarhe Ignatie, nu numai celor ce veneau la tine, ci si celor din departare, cu scrierile tale mangaindu-i, duhul lor imbarbatandu-l si inteleptindu-l. Pentru aceasta iti si striga cei ce pretuiesc cartile tale cele pline de Dumnezeiasca intelepciune:
Bucura-te, pastorul nostru cel bun;
Bucura-te, ca pe cei care veneau la tine nicicand afara nu i-ai scos;
Bucura-te, ca pe cei de aproape si de departe care cereau ajutorul tau cu dragoste i-ai imbratisat;
Bucura-te, ca pe cei ce cu osardie cinstesc scrierile tale in cea mai stransa unire cu sufletul tau i-ai primit;
Bucura-te, ca pe fiii tai cei duhovnicesti cu rabdarea crestineasca i-ai deprins;
Bucura-te, ca a vedea in patimirile noastre purtarea de grija a lui Dumnezeu ne-ai povatuit;
Bucura-te, ca pe fiii tai, a se incredinta cu totul Dumnezeiestii pronii i-ai invatat;
Bucura-te, ca implinirea intru noi a voii Lui, la Domnul ca pe o mare mila a o cere ai poruncit;
Bucura-te, Ierarhe Ignatie, al pocaintei si rugaciunii lucrator si dascal preaales!
Condac 11
Cantare preaumilicioasa ai adus Prea Sfintei Treimi in toate zilele vietii tale pamantesti, Ignatie prealaudate. Iar acum, stand inaintea Scaunului imparatului Slavei, roaga-te pentru noi, cei ce cinstim sfanta pomenirea ta, ca prin rugaciune si pocainta curatindu-ne, dimpreuna cu tine sa cantam in veci lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 11
Mare luminator al Sfintei Biserici Ortodoxe ai fost in viata ta, Ierarhe Ignatie, si pentru aceasta ti-a daruit sfarsit minunat Domnul Atottiitorul, si in ceruri te-a proslavit. Rugamu-te, milostive ierarhe, cere si pentru noi, pacatosii, care iti cerem ajutorul si mijlocirea, sfarsit in pace si fara de durere vietii noastre, raspuns bun la infricosata Judecata a lui Hristos si mostenirea imparatiei Cerurilor, ca sa strigam Tie cu bucurie:
Bucura-te, cela ce prin dreptul tau sfarsit viata ta cea dreapta o ai pecetluit;
Bucura-te, cela ce apropierea plecarii tale mai inainte o ai vazut;
Bucurat-te, cela ce pe Cerescul Mire al sufletului tau cu faclia aprinsa l-ai intampinat;
Bucura-te, cela ce in ziua sfarsitului tau, pe Mantuitorul inviat dimpreuna cu femeile mironosite L-ai vazut;
Bucura-te, cela ce pe cinstitorii tai nici dupa moarte de mijlocirea ta nu ii lipsesti;
Bucura-te, cela ce pe toti care se roaga tie cu osardie, cu harul si cu purtarea ta de grija ii acoperi;
Bucura-te, cela ce pe fiii tai a se tine fara abatere de sfanta credinta ortodoxa, singura adevarata, i-ai invatat;
Bucura-te, cela ce a primi inselarile cele ereticesti si a lua aminte la viclenele lor indemnuri cu strasnicie ai oprit;
Bucura-te, Ierarhe Ignatie, al pocaintei si rugaciunii lucrator si dascal preaales!
Condac 12
Har s-a dat tie de la Dumnezeu, Ierarhe al lui Hristos, Ignatie, a te ruga pentru noi si a ne calauzi pe calea mantuirii, ca fiind curatiti prin pocainta, in camara cea preaimpodobita a Mantuitorului sa intram si acolo, dimpreuna cu tine si cu toti cei ce bine au placut lui Dumnezeu, bucurandu-ne sa-I cantam: Aliluia!
Icos 12
Cantand lui Dumnezeu, Celui Minunat intru sfintii Sai, te laudam pe tine, Ignatie fericite, ca pe un prieten al lui Hristos, care prin neabatuta lucrare a poruncilor Lui fericirea raiului ai dobandit. Roaga-te pentru noi, pacatosii, ca dimpreuna cu tine partasi ai Cinei Domnului sa fim si noi, cei ce cu dorire strigam tie:
Bucura-te, ca prin preaadanca smerenia ta, si prin saracia cea duhovniceasca imparatia Cerurilor ai aflat;
Bucura-te, ca aceasta virtute la temelia tuturor nevointelor monahicesti a o pune ai poruncit;
Bucura-te, ca plangand pentru pacatele tale, de Domnul insusi ai fost mangaiat;
Bucura-te, ca pentru blandetea sufletului tau, drept rasplata mostenirea vietii vesnice ai dobandit;
Bucura-te, ca in viata cea pamanteasca dreptatea lui Hristos, iar nu hrana trupeasca ai cautat, iar acum, in ceruri, cu ea din belsug te-ai saturat;
Bucura-te, ca pentru milostivirea ta fata de aproapele, de Dumnezeu, Daruitorul indurarilor ai fost miluit;
Bucura-te, ca pentru curatia ingereasca a inimii tale pe Dumnezeu L-ai vazut;
Bucura-te, ca toate clevetirile si ocarile celor ce te urau, pentru Domnul le-ai iertat, si pentru aceasta, de comoara cea mare – Dumnezeiasca infiere – ca un facator de pace te-ai invrednicit;
Bucura-te, Ierarhe Ignatie, al pocaintei si rugaciunii lucrator si dascal preaales!
Condac 13
O, preaminunatule si bine-placutule al lui Hristos, Parinte Ierarhe Ignatie! Primeste aceasta mica rugaciune, insa din inimi ce te iubesc si te cinstesc adusa, si ne izbaveste pe noi cu atotputernica ta mijlocire de toata durerea, suferinta si intristarea, aprinde inimile noastre reci cu focul credintei si al dragostei de Dumnezeu, daruieste-ne pocainta mai inainte de sfarsit, fii noua calauzitor catre imparatia Cerurilor, ca acolo, dimpreuna cu tine si cu toti cei ce au bineplacut lui Dumnezeu, in vecii vecilor sa ii cantam: Aliluia!
(Acest condac se citeste de 3 ori.)
Apoi se repeta iarasi Icosul 1 si Condacul 1.
Rugaciune catre Sfantul Ierarh Ignatie Briancianinov
O, mare, preaminunate si bineplacutule al lui Hristos, Parinte Ierarhe Ignatie! Primeste cu milostivire rugaciunile pe care cu dragoste si recunostinta ti le aducem! Auzi-ne pe noi, cei sarmani si neajutorati, care cu credinta si iubire la tine cadem si cerem calduroasa ta solire pentru noi inaintea Scaunului Domnului Slavei. Stim ca mult poate rugaciunea dreptului, care milostiv face pe Stapanul. Tu, din anii prunciei tale, pe Domnul cu inflacarare l-ai iubit si numai Lui a-I sluji voind, toate cele frumoase ale lumii acesteia intru nimica le-ai socotit. Tu, lepadandu-te de tine si luandu-ti crucea ai urmat lui Hristos. Tu de voie ai ales calea cea stramta si mahnicioasa a vietii monahicesti si pe aceasta cale virtuti mari ai dobandit. Tu, prin scrierile tale, inimile oamenilor de cea mai adanca evlavie si supunere catre Atotputernicul Ziditor le-ai umplut, iar pe pacatosii cei cazuti cu inteleptele tale cuvinte a-si cunoaste nimicnicia si a alerga intru pocainta si smerenie la Dumnezeu i-ai povatuit, imbarbatandu-i cu nadejdea in milostivirea Lui. Tu, pe cei ce alergau la tine afara nicicand nu i-ai scos, ci parinte iubitor de fii si bun pastor tuturor le-ai fost: nici acum nu ne parasi pe noi, care tie cu osardie ne rugam si la ajutorul si acoperamantul tau scapam.
Cere pentru noi de la Domnul Cel iubitor de oameni sanatate sufletului si trupului, neclintita fa credinta noastra, intareste puterile noastre care slabesc intru ispitele si intristarile veacului acestuia, incalzeste cu focul rugaciunii sufletele noastre cele reci, ajuta-ne, ca prin pocainta fiind curatiti, sfarsit crestinesc vietii noastre sa primim si in camara cea preaimpodobita a Mantuitorului sa intram dimpreuna cu toti cei alesi, si impreuna cu tine sa ne inchinam Tatalui si Fiului si Sfantului Duh. Amin!
Troparul Sfantului Ignatie Briancianinov (glas 8)
Aparatorule al Ortodoxiei, al pocaintei si rugaciunii lucrator si dascal preaales, podoaba cea de Dumnezeu insuflata a arhiereilor, slava si lauda monahilor, cu scrierile tale pe noi toti ne-ai inteleptit; alauta duhovniceasca, noule Gura de Aur, Ierarhe Ignatie, roaga pe Cuvantul, Hristos Dumnezeu, pe care in inima ta L-ai purtat, sa ne daruiasca noua mai inainte de sfarsit a ne pocai.